Liberalii fac opoziţie la ei însişi. Ce lupte de culise se dau în PNL

Perdanţi detaşaţi ai alegerilor parlamentare, facţiunile liberale au pierdut şansa de a-şi împărţi ministerele şi au început să se lupte pentru obţinerea unei funcţii de conducere la Congresul din 2017

Calendarul liberalilor pentru Convenţia Naţională, forul care alege preşeidntele PNL, nu e stabilit, însă liderii de la centru şi din teritoriu încep să regrupeze în jurul diferitor tabere. Liberalii sunt împărţiţi în prezent în mai multe grupuri, acesta fiind atât din fostul PDL, cât şi şi din vechiul PNL. Fiecare grup consideră că e dreptul lor să dea viitorul lider, în special democrat-liberalii care au cedat copreşedinţia partidului după demisia lui Vasile Blaga, din 28 septembrie.

Un grup este format în jurul actualului preşedinte interimar al PNL, Raluca Turcan, cea care nu ar trebui, potrivit celor convenite în interiorul partidului, să candideze la Convenţia Naţională pentru şefia formaţiunii. Aceasta e sprijinită de mai mulţi lideri locali, în special din Ardeal. Această aripă ar partidului ar fi înclinată începerea unor discuţii avansate cu Dacian Cioloş pentru intrarea acestuia în partid şi asumarea unei candidaturi. „Candidatura lui Cioloş nu ar trebui să fie o problemă, din punct de vedere tehnic. Se poate face o derogare în ceea ce priveşte vechimea. În august 2014, Iohannis a putut candida, chiar dacă nu avea cel puţin doi ani aşa cum prevede Statul PNL. Acum, perioada e de cinci ani, dar se rezolvă rapid printr-un vot în BPN. Aşadar, există precedentul Iohannis“, au declarat surse politice din PNL referitor la modul cum Dacian Cioloş ar putea ajunge candidat al liberalilor. 

Verdict: fără Cioloş
Însă, în acest moment în PNL s-a conturat un grup solid care nu-l vrea pe Dacian Cioloş în PNL, cu atât mai puţin la şefia partidului. Printre aceştia sunt Mihai Voicu, Cristina Buşoi, Alina Gorghiu sau Eugen Nicolăescu. „Un domn care ne-a spus în campania electorală că nu doreşte să fie pe afişele noastre şi că îi folosim abuziv imaginea ne lansează la televizor propuneri de colaborare. Menţionează ceva de platforma România 100. Păi cu platforma asta am pierdut alegerile. Nu, mersi“, a fost mesajul deputatului Mihai Voicu după ce fostul premier a vrut să vină să stea de vorbă cu liberalii într-un cadru formal. De altfel, grupul din care face parte Voicu este susţinător al lui Cristian Buşoi pentru şefia partidului, în condiţiile în care Gorghiu în perioada următoare încearcă să scape de imaginea de lider care a dus partidul în doar câteva luni de la 32% la 20%. Pe de altă parte, Buşoi  e văzut printre puţinele persoane care are o relaţie bună la Palatul Cotroceni şi beneficiază astfel de un susţinere tacită a preşedintelui Iohannis.

Pierzătorii vor şefia
Pretenţii pentru şefia partidului mai emit Cătălin Predoiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi fost candidat pentru Bucureşti la locale, şi Gheorghe Falcă, coordonatorul campaniei PNL pentru parlamentare. Acestea au însă probleme de imagine. Predoiu, care deja a anunţat oficial că va candida, este perceput ca politicianul care pierde majoritatea luptelor, iar simpla sa atitudine, îi deranjează pe colegi. „Predoiu este genul de om pentru care şi salutatul e greu. Cred că dintr-o încăpere cu zece oameni, maxim trei-patru l-ar vota pe acesta“, a declarat un fost membru PDL pentru „Adevărul“. De asemenea, Falcă nu e persoana care să reuşească să adune în jurul său o echipă după eşecul de la parlamentare.

Voci din partid care au încercat să se facă auzite după alegerile din 11 decembrie, au fost deputatul Ovidiu Raeţchi şi foştii parlamentari Andreea Paul şi Radu Zlati. Raeţchi a propus organizarea unui Guvern din umbră, însă colegii săi sunt mai preocupaţi de jocurile de culise decât de conturarea unei opoziţii credibile. De asemenea, Zlati şi Andreea Paul au cerut ca PNL să încerce să-şi regândească strategia şi să înceapă o construcţie sănătoasă a partidului pentru viitoarele alegeri.

Orban, eternul candidat
O candidatură  pentru şefia PNL ar putea veni şi din partea lui Ludovic orban, fost ministru al Transporturilor şi vicepreşedinte al PNL, cel care în trecut a mai intrat în această competiţie, fie cu Crin Antonescu, cum se întâmpla în primăvara lui 2010, sau împotriva Alinei Gorghiu, la sfârşitul lui 2014. „Este o decizie pe care o voi anunţa la timpul potrivit în funcţie de anumite elemente care nu sunt în momentul de faţă în puterea mea”, a spus Orban, referindu-se la procesul în care este judecat pentru că şi-ar fi folosit funcţia de lider politic pentru obţinerea de foloase necuvenite, la două zile după alegerile parlamentare.

Totodată, acesta le-a cerut colegilor săi să nu se mai ocupe de jocuri de culise pentru a impune un anumit candidat. „Dacă cineva îşi imaginează că va mai merge cu cârdăşii, cooperative, cu mistificări de baze de date şi cu alte şmecherii prin care să încerce să impună o voinţă care este contrară voinţei bazei PNL, după părerea mea se înşală”, mai spunea Orban.  Potrivit unor surse politice, declaraţiile sale i-au nemulţumit pe mai mulţi liberali, în special pe cei din anturajul Alinei Gorghiu, deoarece Orban ar fi încercat să impulsioneze organizaţiile judeţene să facă alegeri interne democratice, nu de faţadă, aşa cum ar vrea majoritatea preşedinţilor de fialiale. Deşi plăcut de o parte din colegi pentru faptul că printre puţinii liberali autentici, Orban e văzut că văzut ca o vicitmă sigură a celor care trag sforile în partid, cum sunt Marian Petrache şi Teodor Atanasiu.