Congresul USR-PLUS, imaginea eşecului fuziunii. Cum arată listele grupărilor şi cum va fi aleasă noua conducere

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cei trei candidaţi pentru şefia USR-PLUS FOTO Inquam Photos / George Călin
Cei trei candidaţi pentru şefia USR-PLUS FOTO Inquam Photos / George Călin

USR-PLUS rămâne împărţit pe bisericuţe, formate pe vechea arhitectură a USR şi PLUS, la un an de la fuziune. Listele echipelor care candidează pentru şefia partidului sunt cele mai clare dovezi ale eşecului fuziunii.

Formarea echipelor care vor candida pentru noua conducere a USR-PLUS arată că fuziunea celor două formaţiuni este un eşec, din moment ce principalele grupări s-au conturat fie în jurul unui nucleu compus exclusiv din membri USR, fie în jurul unui nucleu în care 95% sunt membri din fostul PLUS. O singură platformă (Împreună USR-PLUS), cea mai nouă şi cu cele mai mici şanse la Congres, a încercat să strângă oameni din ambele partide.

Echipa „USR-PLUS la Guvernare 2024”, condusă de Dan Barna, propune pentru noul Birou Naţional (organismul executiv al formaţiunii) o listă în care sunt doar membri ai fostului USR, printre care găsim nume vechi de apropiaţi ai vicepremierului, cum sunt Cristian Ghinea, Cătălin Drulă, Claudiu Năsui, Lucian Stanciu-Viziteu şi Cristina Prună, precum şi foşti opozanţi, precum Cosette Chichirău, Cristian Seidler şi Stelian Ion.

Situaţia este similară şi în „Uniţi Reuşim”, echipa compusă aproape doar din foşti PLUS-işti, în fruntea acestora fiind Dacian Cioloş. Cu o singură excepţie, Emanuel Stoica, toţi membrii provin din aripa PLUS a partidului. Pe lista propusă pentru Biroul Naţional sunt nume ca Dacian Cioloş, Vlad Voiculescu, Anca Dragu, Dragoş Tudorache, Ioana Mihăilă şi Ramona Strugariu. Dacian Cioloş a susţinut în faţa presei că el a încercat să atragă oameni din USR, dar aceştia nu ar fi vrut să vină în echipa sa, de teama represaliilor. „Am propus mai multor colegi din USR să vină pe lista noastră, dar a existat o anumită teamă, o anumită jenă să nu fie consideraţi trădători”, a declarat Cioloş.

Forţa candidaţilor

O a treia platformă este „Împreună USR-PLUS”, care-l are drept candidat la şefia partidului pe senatorul Irineu Darău, iar ca pretendenţi pentru Biroul Naţional pe vechi USR-işti ca Allen Coliban (primar al Braşovului), Nicu Ştefănuţă (eurodeputat) şi Mihai Poliţeanu (deputat), precum şi oameni din PLUS, cum este cazul lui Cătălin Teniţă şi al altora mai puţin cunoscuţi.

De altfel, sistemul de vot pentru cele 24 de locuri din Biroul Naţional ţine cont atât de votul listei, cât şi cel nominal. Fiecare delegat poate alege maximum 24 de oameni, fie de pe o listă, fie de pe liste diferite. Sunt contabilizate toate voturile pentru oamenii de pe o listă sau alta, iar la final este făcută media pentru a fi împărţite cele 24 de mandate, în funcţie de rezultatul fiecărei platforme. O platformă primeşte un număr de locuri conform mandatelor obţinute, iar repartizarea funcţiilor în interiorul acesteia ţine cont de membrii care au strâns cele mai multe voturi. Aşadar, contează atât forţa echipei (lista), cât şi simpatia şi puterea electorală ale fiecărui candidat (votul nominal).

La Putere, dar, totuşi, în opoziţie

Comitetul Politic de sâmbătă a fost prilej de prezentare a nemulţumirilor în context preelectoral. Dacian Cioloş a avut un discurs în care a dat impresia că USR-PLUS nu ar fi la Putere, ci este un partid de opoziţie, în care a punctat faptul că formaţiunea trebuie să se schimbe, dacă vrea să nu dispară. „E cazul să tratăm cu realism viitorul şi să înţelegem că am obţinut ca partid câteva pârghii, dar insuficiente pentru ceea ce ne doream să facem, că reformele noastre nu sunt şi ale partenerilor noştri de coaliţie şi că acest lucru se va vedea la alegeri”, a afirmat Cioloş, care a trimis şi unele săgeţi către Dan Barna, pe seama faptului că Guvernul şi Parlamentul nu au reuşit încă să desfiinţeze Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. 

Imagine indisponibilă

Identitatea de gen, subiect de ceartă

O dispută între membrii USR-PLUS a avut loc în momentul discutării noului Statut şi a fost cerută includerea în acesta nu doar combaterea discriminării de gen, ci şi a identităţii de gen, ceea ce a inflamat spiritele. Europarlamentarii Ramona Strugariu şi Dragos Pâslaru au fost cei mai mari susţinători ai includerii în statut a combaterii discriminării privind identitatea de gen. Potrivit unor surse participante, Strugariu a menţionat faptul că încă din documentele fondatoare ale formaţiunilor existau aspecte legate de identitatea de gen, însă, de fapt, erau doar referitoare la egalitatea de şanse

Şi Irineu Darău a lansat un atac la adresa echipelor Barna şi Cioloş, pe care le-a acuzat de clientelism şi că au uitat obiectivele de bază ale formaţiunii din care fac parte. „Suntem datori să ne recuperăm proiectul din mâinile unor găşti acaparatoare conduse sau girate de Barna şi Cioloş care zi de zi închistează guvernarea internă în clientelism şi autoritarism”, a afirmat cel de-al treilea candidat pentru şefia USR-PLUS.

Mai mult, Darău a subliniat că, având în vedere comportamentul şi procentul pe care îl are USR-PLUS, poate fi cel mult un partid-balama, adică o formaţiune care îşi poate negocia unele funcţii pentru a asigura o majoritate conjuncturală. „Termenul care descrie prezenţa curentă a USR-PLUS la guvernare este cel de balama, şi dacă vom continua altfel, riscăm să ajungem cel mult balamaua de la geamul de la baie”, a completat Darău.

Una vorbesc, alta fac

Unul dintre momentele jenante de la întâlnirea conducerii USR-PLUS de sâmbătă a fost cel legat de situaţia din jurul celei de-a patra candidaturi. Fănel Necula, membru al USR-PLUS Râmnicu Sărat, a fost exclus din partid pe 26 august, adică după ce anunţase că se înscrie în cursă. Decizia a fost confirmată de conducerea centrală sâmbătă. Filiala Râmnicu Sărat şi cea judeţeană sunt controlate de aripa PLUS a partidului. Anterior consfinţirii excluderii lui Necula, copreşedinele USR-PLUS, Dacian Cioloş, avusese un discurs în care a cerut să înceteze excluderile celor care au păreri diferite faţă de cea a majorităţii. Teoria şi practica s-au bătut cap în cap în mai puţin de o oră.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite