Departe de mine gândul că ele nu ar fi utile, meritate ori că ar trebui înlăturate, aşa cum i-a trecut prin minte unui lider politic care speră, visează cu ochii deschişi că după alegeri va fi mai mult ca sigur prim-ministru.

Numai că nu ştiu cum se face că aceşti IT-işti de foarte bună calitate nu că nu prea lucrează în instituţiile de stat, ci nici măcar nu prind contracte cu ele. Că firmele lor pierd licitaţii după licitaţii. Iată, am la îndemână şi un foarte bun exemplu. În urmă cu ani, când la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate preşedinte era un domn numit Vasile Ciurchea şi se pregătea cumpărarea şi implementarea unui super-performant sistem informatic, a câştigat o căruţă de bani o firmă a azi transfugului Sebastian Ghiţă. Împotriva căruia nu mai există nici o acuzaţie, Statul român retrăgându-le pe toate în urma modificărilor legislative adoptate de coaliţia PSD-ALDE. Modificări socotite foarte bune şi de fostul preşedinte Traian Băsescu. Poate şi fiindcă au făcut-o ca şi scăpată pe amica domniei-sale, o duduie blondă pe nume Elena Udrea.

Dar să nu ne îndepărtăm prea tare de ceea ce ar fi miezul problemei. Şi tema editorialului meu de astăzi. Sistemul informatic al CNSAS este de la sfârşitul lunii iunie în colaps. Între altele şi fiindcă din ianuarie nu dispune de servicii de mentenanţă. Puţin contează. Pare-se că pentru autorităţile Statului român este, în fond, foarte adevărată zicerea fostului purtător de cuvânt al Casei, dl. Daniel Osmanovici, în conformitate cu care oamenii mor oricum. Cu sau fără card de sănătate. Eminamente din raţiuni electorale, doamnele Viorica Dăncilă şi Sorina Pintea au mimat revolta şi i-au obligat să demisioneze mai întâi pe păcătosul Daniel care a dat aiurea din gură şi, mai apoi, pe şeful acestuia. În locul căruia a fost numit nimeni altul decât dl. Vasile Ciurchea. Chiar dacă este cercetat de DNA.

Mai aud şi că în România am beneficia de cel mai rapid serviciu de internet din lume. Sau, mă rog, unul dintre cele mai rapide. Un nou prilej de mândrie patriotică. Numai că de el nu beneficiază Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Celebrul STS. E vorba despre o celebritate negativă, desigur. Sistem despre care aflu că are în dotare calculatoare care operează cu învechitul sistem XP. Din punct de vedere tehnic, pare-se că STS-ul care astăzi se află în centrul unui scandal imens a rămas la nivelul la care era în ianuarie 2015, atunci când nu a localizat corect avionul căzut în Apuseni, avion pilotat de Adrian Iovan, la bordul căruia se afla studenta la Medicină Aura Ion. Care a murit nu din cauza rănilor, ci îngheţată. Însă STS, dincolo de faptul că are echipamente datând din 2004, nu stă deloc bine nici în ceea ce priveşte calitatea umană şi profesională a personalului. Felul în care angajaţi ai STS au vorbit cu Alexandra Măceşeanu este de o relevanţă cumplită. Simptomatică pentru dispreţul pe care angajaţii Statutului, Statul român însuşi, îşi tratează cetăţenii.

Avem o Academie de Poliţie. Concurenţa la admitere este una dintre cele mai mari din ţară. Numai că acolo plouă cu plagiate. Foştii doctoranzi care au copiat, unii dintre ei chiar ad litteram teze, au urcat rapid treptele ierarhiei universitare, au devenit profesori universitari doctori (criteriile de promovare sunt acolo extrem de „prietenoase“), au dobândit şi abilitarea de pe urma căreia conduc acum şi ei, la rândul lor, teze. Produc alţi plagiatori. Fostul rector şi prorector de la respectiva Academie, l-au stimulat pe un absolvent să îi trimită mesaje de ameninţarea cu moartea unei jurnaliste care dezvăluie ilegalităţile magiştrilor de acolo. Care le-a arătat, demonstrat, probat furtişagurile, tranzacţiile mizere. Estimp, ţara duce o lipsă cronică de poliţişti. Unii au fost pensionaţi la nici 45 de ani şi au pensii imense. În multe sate şi comune, Poliţia îşi închide uşa la ora 16 din lipsă de personal. În alte părţi, poliţiştii plătesc din banii lor rechizitele şi consumabilele. Situaţia din MAI pare a fi extrem de gravă de vreme ce dl. Nicolae Moga a decis să demisioneze din postul de ministru la doar şase zile de la preluarea funcţiei. Plecarea intempestivă, fără prea multe vorbe şi explicaţii a d-lui Moga despre care numai că nu a văzut şi nu a făcut multe în vremea în care era printre apropiaţii căpeteniilor Mafiei constănţene spune multe. Poate însemna şi un prim semn că şi zilele guvernului Dăncilă sunt numărate. Dar şi că perspectiva apropierii zilei de 10 august înspăimântă. Oricum ar fi, e clar. Cutia Pandorei a fost deschisă.

Desigur, toate aceste fapte, toată sărăcia din MAI, corupţia şefilor din ministerul în cauză nu scuză, dar nici nu explică realitatea că la Caracal poliţiştii au făcut-o de oaie. Că s-au dovedit analfabeţi profesional. În mare parte şi din vina procurorului de caz care de teama Secţiei speciale a gestapovistei pesediste Adina Florea, dar şi fiindcă nu cunoştea Codurile şi nici Constituţia nu a autorizat decât târziu intrarea în locuinţa psihopatului Gheorghe Dincă. Ce facem cu incompetenţi precum poliţistul de la Slatina, pe nume Florescu Vasilică Viorel, un iresponsabil care i-a cerut Alexandrei Măceşeanu să nu mai ţină linia ocupată, devenind astfel complice la crimă. Cu el ce se va întâmpla? Ajunge să fie doar concediat? Ajunge doar că ieri la şedinţa CSAT au fost audiate toate înregistrările convorbirilor dintre Alexandra Măceşeanu şi reprezentanţii feluritelor instituţii al Statului român care nu şi-au făcut aşa cum trebuia datoria, iar membrii forului cu pricina au recunoscut că le-a fost peste putinţă să creadă că ceea ce auzeau s-a putut petrece aievea în România zis europeană a anului 2019?

Faptele inserate mai sus arată cât de debile sunt câteva dintre instituţiile-cheie ale Statului român. Din trei domenii diferite, însă la fel de vitale. Sănătate, educaţie, protejarea integrităţii persoanei. Atunci ce funcţionează bine în România anului 2019? Pe vremea socialismului dinastic se spunea că singura instituţie performantă ar fi aceea a Securităţii. Astăzi lucrurile s-au schimbat radical. Fără cusur e doar sistemul care acordă pensii speciale. Celor aleşi, desigur.

Comentariu publicat concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro