Cazul laserului de la Măgurele. Cum a ajuns România să fie dată la o parte din proiect

Cazul laserului de la
Măgurele. Cum a ajuns România să fie dată la o parte din proiect

Clădirea care adăposteşte laserul de la Măgurele. FOTO eli-np.ro

Infrastructurile de cercetare din Ungaria şi Cehia au depus, fără România, proiectul formării unui Consorţiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC), deşi laserul de la Măgurele era parte a proiectului de cercetare. Partea română a bătut obrazul celorlalte state, iar Academia Română a avut o poziţie şi mai dură. În prezent e aşteptat un răspuns din partea ELI-DC.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu o săptămână, Radio România Cultural anunţa că o echipă internaţională de cercetători din România, Japonia, Italia şi Germania, condusă de un cercetător suedez angajat al Centrului ELI-NP de la Măgurele, confirmă experimental, prin măsurători extrem de precise, realizate într-un aranjament experimental unic în lume, existenţa unei forme foarte rare a radioactivităţii gama a nucleelor. Şi rezultatele iniţiale fuseseră confirmate tot de o echipă de cercetători, majoritatea aparţinând ELI-NP.

Cu toate acestea, comunitatea de cercetători de la Măgurele a fost pe cale să fie pusă într-un con de umbră şi proiectul izolat. Cum s-a întâmplat acest lucru? Pe 14 mai, pe site-ul Extreme Light Infrastructure (ELI) a fost anunţat faptul că Ungaria, Cehia, Italia şi Lituania au început demersurile necesare pentru constituirea unui Consorţiu European de Infrastructură de Cercetare (European Research Infrastructure Consortium) numit ELI-ERIC. De asemenea, Marea Britanie urma să fie „founding observer”.

Conducerea ELI-NP, adică partea română, a avut repede o reacţie şi a cerut oficial ca „aplicaţia pentru Faza 2 (n.r.-adică transformarea ELI în ERIC), să fie retrasă şi să fie redepusă cu toţi cei trei piloni ca membri fondatori”, adică de România, Ungaria şi Cehia.

„Suntem pregătiţi, aşa cum am subliniat constant, să participăm la ELI-ERIC şi, de asemenea, să îl găzduim, aşa cum a fost stabilit în decembrie 2018 de către Comisarul European pentru Cercetare Moedas împreună cu miniştrii Cercetării din Cehia, Ungaria şi România”, spune conducerea Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, care este pilonul din România al proiectului paneuropean ELI. „Aplicarea pentru faza a doua fără ELI-NP este în primul rând complet nejustificată, atât legal cât şi etic şi afectează puternic interesele României”, se arată în luarea de poziţie.

Nu în ultimul rând, ELI-NP sublinia faptul acţiunea „este nedreaptă, nu este transparentă şi nu reflectă sfera de aplicare şi spiritul ELI-DC, unde colaborarea dintre cele trei ţări pentru implementarea împreună a proiectului ELI este prioritară.”.

O luare de poziţia a venit şi de la cel mai înalt for academic din ţara noastră, Academia Română. „Începând cu anul 2010, ELI-NP, împreună cu celelalte două componente din Ungaria (ELIALPS) şi Cehia (ELI-Beamlines), alături de organizaţii reprezentative de cercetare din Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie, au constituit un parteneriat având personalitate juridică, ELI-Delivery Consortium (ELI-DC), în scopul operării şi utilizării infrastructurii ELI, după finalizarea implementării celor trei proiecte, sub forma unui ELI-ERIC. ERIC este, conform legislaţiei europene, un consorţiu european pentru o infrastructură de cercetare având personalitate juridică, iar ca acţionari state membre UE sau asociate, care se obligă să finanţeze accesul comunităţii ştiinţifice la utilizarea infrastructurii. Principalele beneficii ale acestei forme de organizare sunt scutirea de TVA a cheltuielilor pentru operarea infrastructurii şi adoptarea propriilor reguli şi proceduri de achiziţie pentru bunurile şi serviciile necesare funcţionării infrastructurii”, a precizat Biroul Prezidiului Academiei Române, într-un comunicat de la sfârşitul lunii mai.

De asemenea, reprezentanţii Academiei susţin varianta că la mijloc ar fi alte interese din moment ce România nu e parte a consorţiului ERIC-ELI: „Biroul Prezidiului Academiei Române nu poate rămâne indiferent la acţiunile concertate de discreditare a României, Centrului ELI-NP şi conducerii instituţiei care a asigurat construcţia acestui centru. Dezavuăm cu tărie astfel de manifestări, a căror virulenţă şi lipsă de etică nu pot decât să plaseze autorii acestora în sfera unor interese obscure, care aduc prejudicii grave României, şi care se situează în afara normelor şi valorilor unanim acceptate în comunitatea ştiinţifică.

Sursa problemelor

Marea problemă a apărut din cauza unei componente a ELI-NP, adică sura de raze gamma. Consorţiul EuroGammaS (EGS) a câştigat în 2014 licitaţia pentru această sursă, dar când a venit vremea să o instaleze au apărut problemele. EGS spune că au făcut teste şi măsurători şi că structura clădirii ELI-NP nu respectă standardele din contract, motiv pentru care nu pot instala sursa gamma. Directorul institutului naţional care găzduieşte laserul, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), a susţinut, pe de altă parte, că au fost respectate standardele şi că instalarea nu trebuie să depindă de clădire. Potrivit presei, reprezentantul IFIN-HH a pus sub semnul întrebării şi pregătirea celor din afară.

EGS a dat în judecată IFIN-HH, fiind un proces pe rol la Tribunalul Ilfov. În acelaşi timp, partea română a făcut o licitaţie pentru o altă sursă de raze gamma numită VEGA. De asemenea, procedura a fost contestată în instanţă.

Probleme şi pentru Ungaria

Potrivit revistei Nature, probleme nu are doar România, ci şi Ungaria. Disputele între cercetătorii din cadrul comitetului consultativ ştiinţific ai ELI-ALPS şi Guvernul premierului Viktor Orban de acolo au dus la demisia a trei membri ai comitetului ştiinţific ai laboratorului anul trecut. Concret, Guvernul a decis să investească circa 63 de milioane de dolari în două proiecte naţionale care „vor profita de centrul ELI-ALPS”

„Documentele consultate de Nature dezvăluie faptul că eforturile la nivel înalt ale Comisiei Europene de a calma tensiunile din România şi de a menţine proiectul pe cursul lui au eşuat până acum, iar disputa ridică îndoieli cu privire la implicarea în continuare a României în proiect”, susţineau cei de la Nature într-un articol mai vechi.

În schimb, declaraţiile de acum câteva luni exprimau optimismul altor oficiali din proiect. „Sperăm că România va putea să ajungă rapid şi să-şi completeze instalaţia, aşa cum a fost în propunerea iniţială”, spune Michael Prouza, şeful laboratorului ceh. La rândul său, Allen Weeks, directorul general al ELI, spunea: „Credem că colegii noştri români vor putea rezolva problemele şi vor avea posibilitatea de a se alătura ERIC.”

De asemenea, în răspunsul ELI-NP în ceea ce priveşte ELI-ERIC, instituţia preciza că Variable Energy Gamma Beam, adică a treia parte componentă a laserului, va fi operaţională până în 2022 şi îşi exprimă optimismul că toate părţile, adică statele din LI Delivery Consortium - vor ajunge la un consens: Franţa, Cehia, Germania, Ungaria, Italia, România şi Marea Britanie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: