Curtea Supremă va analiza pe 3 martie plângerea împotriva neînceperii urmăririi penale în cazul acuzaţiilor de plagiat aduse lui Ponta

Curtea Supremă va analiza pe 3 martie plângerea împotriva neînceperii urmăririi penale în cazul acuzaţiilor de plagiat aduse lui Ponta

Premierul este acuzat că ar fi plagiat 113 pagini din cele 292 ale unei lucrări FOTO Marian iliescu

Magistraţii Curţii Supreme vor analiza pe 3 martie contestaţia formulată de Adrian Papahagi, Mihail Neamţu şi Augustin Ofiţeru împotriva deciziei procurorului de neîncepere a urmăririi penale în cazul plagiatului lui Victor Ponta. Premierul este acuzat că ar fi plagiat 113 din cele 292 de pagini ale lucrării „Răspunderea în dreptul internaţional umanitar”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Instanţa a decis  amânarea din motive de procedură.

În iulie 2013, Adrian Papahagi, Mihail Neamţu şi Augustin Ofiţeru au contestat la Curtea Supremă decizia Parchetului General, aceasta fiind ultima cale de atac. Cei trei intelectuali au recurs la această metodă după ce procurorul ierarhic superior celui de caz a respins o contestaţie similară a denunţătorilor plagiatului lui Victor Ponta.

Avocatul denunţătorilor lui Victor Ponta în cazul plagiatului a precizat că a contestat la procurorul superior celui de caz soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) primită de premier, pe motiv că procurorul de caz a administrat probe fără să înceapă urmărirea penală şi a preluat integral expertizele Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).

Acesta este ultimul atac al denunţătorilor

Avocatul denunţătorilor Adrian Răzvan Papahagi, George Mihail Neamţu şi Augustin Minel Ofiţeru a solicitat astfel infirmarea soluţiei de NUP, redeschiderea dosarului de plagiat, începerea urmăririi penale pe numele premierului şi administrarea legală a probelor propuse.

Denunţul la Parchetul General în acest caz a fost făcut pe 22 august 2012, de către Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru.

Denunţătorii au susţinut că, din cele 292 de pagini ale lucrării „Răspunderea în dreptul internaţional umanitar”, publicată de Editura Universul Juridic în 2010, lucrare care îi are ca autori pe Victor Ponta şi Daniela Coman, „un număr de 113 pagini nu constituie o operă de creaţie originală proprie, ci reprezintă o însuşire frauduloasă a produsului de craţie intelectuală a patru autori”.

Procurorul Mihaela Litvin, de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), a arătat în rezoluţia prin care a dispus neînceperea urmăririi penale, că nu se confirmă faptul că Victor Ponta a plagiat în 113 pagini din cele 292 ale lucrării „Răspunderea în dreptul internaţional umanitar”, după cum se arăta în denunţul făcut în august 2012 de Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru.

„În urma analizei comparative a operelor s-a constatat că lucrarea în litigiu are o structură proprie, care exprimă amprenta personală a autorului şi nu se aseamănă ca tot unitar cu vreuna din lucrările presupuse a fi plagiate”, se precizează în documentul citat.

Autorii pe care Ponta i-a plagiat nu se simt prejudiciaţi

Potrivit rezoluţiei procurorului, aceste aspecte, coroborate cu „împrejurarea că dreptul la paternitatea unei opere nu poate fi privit separat de dreptul la integritatea acesteia, conduc la concluzia că Victor Ponta, prin conceperea şi publicarea lucrării «Răspunderea în dreptul internaţional umanitar», nu şi-a însuşit calitatea de autor a operelor «Drept Internaţional Penal» autor Vasile Creţu, «Curtea Penală Internaţională, Istorie şi realitate» autor Dumitru Diaconu şi «Dreptul internaţional penal şi infracţiunile internaţionale» autor Grigore Geamănu”.

Pentru a lămuri aspectele din denuţ au fost audiaţi unii dintre autorii cărţilor din care Ponta ar fi plagiat. Ion Diaconu a declarat în faţa anchetatorilor că nu consideră că drepturile şi calitatea de autor au fost însuşite sau prejudiciate prin publicarea lucrării «Răspunderea în dreptul internaţional umanitar» şi că nu doreşte să facă plângere, pentru că nu a fost prejudiciat.

De asemenea, Vasile Creţu a arătat în timpul anchetei că nu este interesat de împrejurarea dacă şi în ce măsură cartea sa a servit drept inspiraţie altor autori care s-ar fi folosit de aceasta şi nu are pretenţii. Dumitru Diaconu a refuzat să dea declaraţii în cauză.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: