Raportul MCV critică Parlamentul. Arestarea lui Sorin Oprescu şi tragedia din Colectiv, subliniate de Comisia Europeană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tragedia de la Colectiv, arestarea lui Sorin Oprescu şi dosarele lui Ponta sunt date ca exemple în raportul MCV pentru a sublinia consecinţele corupţiei, dar şi progresele făcute de România în reforma sistemului judiciar. Deşi subliniază progresele făcute de ţara noastră, raportul nu spune nimic despre o posibilă ridicare a monitorizării. Asta spre dezamăgirea Guvernului

Comisia Europeană a prezentat, miercuri, la Bruxelles, rapoartele MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare) pentru evaluarea progreselor înregistrate de România şi Bulgaria în reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei.

Cea mai importantă concluzie este că ţara noastră va continua să fie monitorizată în cadrul acestui mecanism cel puţin şi în acest an. Asta spre dezamăgirea Guvernului, care se aştepta la anunţarea unui termen clar pentru ridicarea monitorizării. Documentul consemnează că România a continuat să obţină progrese pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite împreună cu Uniunea Europeană, dar subliniază, în acelaşi timp, că sunt necesare eforturi suplimentare în combaterea corupţiei la toate nivelurile şi pentru asigurarea independenţei justiţiei.

Colectiv şi consecinţele corupţiei

Incendiul devastator din clubul  Colectiv, în urma căruia şi-au pierdut viaţa nu mai puţin de 63 de tineri, este menţionat drept un exemplu tragic al problemei corupţiei în România. „Provocarea reprezentată de combaterea corupţiei în societatea românească în ansamblu este bine cunoscută. Tragicul incendiu de la Bucureşti din luna octombrie 2015 a fost considerat de multe persoane drept un eveniment care a scos la iveală consecinţele corupţiei la nivel local şi care a făcut dovada faptului că problema este larg răspândită“, subliniază specialiştii de la Comisia Europenă.

image

Tot aici, raportorii trec în revistă domeniile de risc identificate, precum Educaţia, Sănătatea şi achiziţiile publice la nivel local, care implică decizii cu consecinţe financiare directe. Alte cazuri semnalate de experţi au inclus falsificarea unor examene, fraude în materie de asigurări de sănătate şi proceduri de achiziţii publice măsluite, în care sunt implicaţi de multe ori un număr mare de funcţionari 

publici.

Cazul lui Oprescu şi ofensiva justiţiei

Experţii europeni au subliniat că o problema-cheie cu care se confruntă România este corupţia locală. Astfel, o tendinţă specifică a ofensivei justiţiei, spun specialiştii CE, a fost identificarea politicienilor corupţi la nivel local. Cel mai puternic exemplu la acest capitol este arestarea primarului suspendat al Capitalei Sorin Oprescu.

„Începând cu anul 2013, numărul total de funcţionari locali trimişi în judecată pentru corupţie se ridică la aproape 100 de primari, peste 20 de preşedinţi ai Consiliilor judeţene şi zeci de alţi funcţionari locali. Arestarea primarului municipiului Bucureşti în 2015 a fost ilustrarea cea mai puternică a acestei probleme”, potrivit raportului MCV.

Totodată, în document se mai evidenţiază şi faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi-a menţinut ritmul alert în care a soluţionat dosarele de corupţie. „Printre inculpaţii condamnaţi s-au aflat persoane importante care deţinuseră funcţii de miniştri, parlamentari, primari, judecători şi procurori“, notează specialiştii.

image

Efectul Ponta

Inculparea lui Victor Ponta pentru corupţie, pe lângă faptul că a adus o faimă nedorită României, a avut şi părţile ei bune. Dosarul fostului premier este considerat de experţii europeni un punct crucial în privinţa modului în care a fost tratată justiţia în 2015. „S-a înregistrat o creştere a numărului de cereri de apărare a independenţei justiţiei, în urma unor atacuri în mass-media şi din partea unor politicieni, inclusiv a primului ministru şi a preşedintelui Senatului. De asemenea, au existat în continuare cazuri de presiune asupra unor judecători ai Curţii Constituţionale. Aşa cum se menţiona în raportul din 2015, în perioada premergătoare alegerii preşedintelui României, erau semne de schimbare în sensul unei abordări mai responsabile. Aceasta s-a disipat însă în primăvară, în special în urma deschiderii de către Direcţia Naţională Anticorupţie a unei anchete vizându-l pe prim-ministru. Criticile au vizat, în mod personal, atât pe şeful DNA, cât şi pe cel al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie“, potrivit raportului.

Fostul premier, devenit oaie neagră, mai este menţionat într-un context: protestele împotriva corupţiei care au dus la căderea guvernului. „Sprijinul public pentru acţiuni împotriva corupţiei a fost recunoscut drept un factor important în timpul demonstraţiilor care au condus la demisia prim-ministrului în noiembrie 2015“, se arată în document. 

Parlamentul, criticat din nou

Ca şi în precedentul raport, Comisia Europeană a dat o bilă neagră Parlamentului, criticat pentru că a îngreunat lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, refuzând sistematic solicitările DNA pentru ridicarea imunităţii unor parlamentari.

„În 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari pentru a permite iniţierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv – un aspect monitorizat în rapoartele privind MCV anterioare. Deşi majoritatea cererilor au fost admise, rămâne valabil faptul că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA este lipsit de criterii obiective pe baza cărora să se furnizeze o justificare clară şi consecvenţă în fiecare caz, în special pentru refuzuri“, se arată în raport.

O altă critică vizează faptul că Parlamentul a menţinut în funcţie parlamentari şi miniştri, după ce aceştia au fost urmăriţi penal sau chiar condamnaţi definitiv: „Rămâne de actualitate faptul că, după cum s-a menţionat în raportul din 2015, miniştrii au rămas în funcţie după ce împotriva loc începuse acţiunea penală, iar parlamentarii cu condamnări definitive pentru corupţie au rămas în funcţie. Măsurile întreprinse în această privinţă au fost luate mai degrabă de unele partide politice decât de Parlament“.

Recomandările Comisiei Europene

Raportul MCV conţine şi o serie de recomandări, pe patru paliere: independenţa justiţiei, reforma sistemului judiciar, integritatea şi lupta împotriva corupţiei. 

1. Independenţa sistemului judiciar

Încrederea publicului în sistemul judiciar este în parte o reflectare a dorinţei acestuia de a-şi juca rolul de actor independent în guvernarea României. Procedurile de numire deschise şi bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a remedia tendinţa continuă ca magistraţii să facă obiectul unor critici personale în exercitarea funcţiilor lor.

  • Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare şi solide pentru numirile în funcţiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape şi criteriile care vor sta la baza deciziilor. Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nou-numite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparenţa tuturor procedurilor;
  • Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia, un sistem mai robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt;
  • După cum s-a recomandat în 2015, ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziţii clare în ceea ce priveşte respectarea independenţei sistemului judiciar de către parlamentari şi în cadrul procesului parlamentar;
  • Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraţilor împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independenţa justiţiei.

2. Reforma sistemului judiciar

Ar trebui să continue activitatea de promovare a reformelor, putându-se considera că acestea au consolidat profesionalismul magistraţilor. În acest context, un cadru legislativ stabil ar fi benefic. Recomandările anterioare privind raţionalizarea instanţelor şi îmbunătăţirea executării hotărârilor judecătoreşti rămân valabile.

  • Aşa cum s-a recomandat anul trecut, faza actuală a reformei codurilor juridice ale României ar trebui încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituţiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern;
  • Guvernul şi Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat;
  • Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenţei şi a responsabilităţii, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, a unui dialog permanent cu societatea civilă şi a unui raport anual.

     

3. Integritatea

Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viaţa publică, iar cadrul juridic şi instituţiile din domeniul integrităţii să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătăţească acceptarea publică şi punerea în aplicare eficace a normelor în materie de incompatibilitate şi să se pună accentul pe prevenirea în amonte a incompatibilităţii şi a conflictului de interese.

  • Ar trebui să se continue eforturile în direcţia consecvenţei jurisprudenţei privind deciziile referitoare la integritate şi să se pună la dispoziţia instanţelor inferioare jurisprudenţa consolidată;
  • Astfel cum s-a recomandat anterior, ar trebui să se reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătoreşti referitoare la suspendarea din funcţie a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament;
  • Ar trebui să se pună în aplicare verificarea ex ante a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziţii publice prin intermediul programului „Prevent”;
  • Ar trebui să se ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor în materie de integritate în organizarea alegerilor locale şi generale din 2016.

4. Lupta împotriva corupţiei

Menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupţiei. Legislaţia în domeniul corupţiei trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile.

Ar trebui să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupţii prin intermediul Strategiei naţionale anticorupţie şi al reformelor generale ale administraţiei publice;

  •  Ar trebui să se asigure că noua agenţie de administrare a bunurilor indisponibilizate are o conducere puternică, dispune de resurse suficiente şi beneficiază de sprijinul tuturor celorlalte instituţii pentru a îmbunătăţi ratele de recuperare efectivă. Alte segmente ale administraţiei publice ar trebui să fie în mod clar responsabile dacă se dovedesc incapabile să urmărească aceste aspecte;
  • Ar trebui să se pună în aplicare noua strategie şi planul de acţiune în materie de achiziţii publice, asigurând un cadru anticorupţie solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituţionale şi al capacităţii administrative, aplicând măsuri de prevenire şi depistare a conflictelor de interese şi demonstrând că încălcările sunt sancţionate în totalitate.
  • Ar trebui să se adopte criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunităţii parlamentarilor şi să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie.

     

Guvernul solicită Comisiei Europene stabilirea unui calendar pentru ridicarea MCV

„Considerăm că recunoaşterea progreselor din raportul MCV ar putea fi subliniată mai clar prin introducerea unei perspective de finalizare a acestei monitorizări de către Comisia Europeană. Astfel, având în vedere concluziile pozitive ale raportului, considerăm că există premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităţilor române, de exemplu, în structura Strategiei Naţionale Anticorupţie. Reformele prevăzute de MCV, inclusiv lupta împotriva corupţiei, sunt şi trebuie în continuare întreprinse în primul rând pentru societatea românească, dincolo de reperele stabilite prin acest mecanism de cooperare şi verificare. Angajamentul Guvernului de a îndeplini aceste obiective, în beneficiul societăţii româneşti şi al cetăţenilor români, este unul puternic şi fără echivoc“, arată Guvernul Cioloş. 

Reacţia ministrului Justiţiei 

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat miercuri că raportul MCV este un raport bun care se înscrie în seria ultimele două rapoarte în care este lăudată lupta anticorupţie.

„S-au obţinut progrese în domenii care ţin de sistemul judiciar şi se continuă un raport ascendent care s-a remarcat şi în ultimii doi ani. Putem spune că sistemul judiciar a continuat să dea dovadă de profesionalism şi profit pentru a le mulţimi judecătorilor şi procurorilor din România pentru că au contribuit la acest lucru. Aceste rezultate le datorăm celor din sistem”, a spus Prună.

Aceasta a mai precizat că după ce România a avut trei rapoarte pozitive, există premise „destul de clare într-un orizont apropiat” să nu mai avem acest raport. 

Cu toate acestea, Prună a precizat că este prematur să se discute despre o dată anume la care nu vom mai avea raport, însă aceasta va discuta cu interlocutorii săi de la Comisia Europeană pentru a le comunica faptul că, prin comparaţie cu alte state, România a făcut dovada că are instituţii funcţionale.

ANI, lăudată în raportul MCV

Activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate este lăudată de Comisia Europeană care precizează că deşi ANI are aproximativ 3.000 de dosare de apărat în instanţă, rata de confirmare a acestora de către magistraţi este de peste 80%.

„Secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a depus eforturi în vederea accelerării soluţionării dosarelor ANI (care reprezintă aproximativ 10 % din volumul său de muncă) şi a redus termenele de pronunţare a hotărârilor de la 18 luni la aproximativ 9 luni. În ceea ce priveşte conflictele de interese de natură penală, ANI şi-a dezvoltat în continuare cooperarea cu Ministerul Public pentru a ajuta la raţionalizarea anchetelor şi a schimburilor de informaţii”, arată Comisia.

Alegerile din 2016, teste-cheie pentru România

Cu toate acestea, în raport se precizează că două cazuri din Parlament au înregistrat întârzieri semnificative înainte ca deciziile finale privind incompatibilitatea să fie executate, conducând la încetarea unui mandat de parlamentar. ANI a trebuit să recurgă la aplicarea de amenzi contravenţionale sau la notificarea urmăririi penale.

Alegerile locale din iunie şi alegerile parlamentare din noiembrie 2016 reprezinte două teste-cheie pentru România în 2016. În cadrul acestora, ANI va avea un rol important, urmând să verifice declaraţiile de avere ale tuturor candidaţilor.

Agenţia de recuperare a bunurilor, în vizorul CE

Comisia Europeană face referire şi la recuperarea bunurilor, precizând că Guvernul României a depus în luna iunie un proiect de lege privind înfiinţarea unei agenţii pentru administrarea bunurilor indisponibilizate provenite din activităţi infracţionale. 

„Acest proiect a fost aprobat de Parlament şi legea a fost promulgată în luna decembrie. Acesta este un pas important în direcţia găsirii unui răspuns la recomandarea formulată de mult de Comisie de a îmbunătăţi executarea hotărârilor de confiscare a averilor (se pare că numai aproximativ 10 % din valoarea ordinelor de confiscare se colectează efectiv, ceea ce limitează efectul disuasiv al sancţiunii)”, se arată în raport.

În încheiere, Comisia Europeană precizează că sistemul judiciar în ansamblul său a continuat să dea dovadă de profesionalism, inclusiv de capacitate de adaptare la schimbările semnificative ale codurilor civile şi penale, de eforturi în vederea unificării jurisprudenţei şi de voinţa de a apăra independenţa sistemului judiciar. România a continuat să facă progrese în direcţia îndeplinirii obiectivelor de referinţă ale MCV.

„În acelaşi timp, faptul că mai multe dintre recomandările din raportul privind MCV din 2015 rămân valabile arată că reforma nu se bucură de consensul deplin necesar pentru asigurarea progresului durabil. Independenţa sistemului judiciar şi respectarea hotărârilor judecătoreşti continuă să se confrunte cu provocări. Reforma codurilor penale este pusă sub semnul întrebării în Parlament. Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe nişte cetăţeni obişnuiţi sunt în continuare lipsite de criterii obiective”, conform documentului citat.

     

Raportul MCV pentru România (2016)

    

Clasamentul privind Indicele de Percepţie a Corupţiei

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite