Jens Stoltenberg: Ţările NATO îşi vor întări apărarea antirachetă dacă Rusia nu distruge rachetele care pot lovi Europa

Jens Stoltenberg: Ţările NATO îşi vor întări apărarea antirachetă dacă Rusia nu distruge rachetele care pot lovi Europa

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg  FOTO EPA - EFE

NATO dă ultim avertisment Rusiei prin vocea secretarului general al alianţei, Jens Stoltenberg, care a anunţat măsuri politice şi militare ca răspuns la ameninţarea noilor rachete SSC-8 desfăşurate de Rusia cu încălcarea tratatului semnat în 1987.  Data limită până la care Rusia trebuie să distrugă aceste sisteme este 2 august, zi după care alianţa îşi rezervă dreptul să pună în practică o serie de măsuri nespecificate de Jens Stoltenberg.

Conform unor surse, planul de contramăsuri al NATO este finalizat şi gata de a fi pus în practică dacă Moscova rămâne inertă la solicitarea fermă a aliaţilor. „Ţările NATO îşi vor întări apărarea antirachetă (...) dar nu intenţionează să desfăşoare noi rachete în Europa”, a explicat Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor apărării din Alianţă.

„Reacţia noastră va fi defensivă, măsurată şi coordonată. Aceste măsuri vor fi aplicate numai dacă Rusia refuză să revină la conformitate de o manieră clară şi verificabilă”, a mai spus el. „Noi ne-am demonstrat răbdarea, dar Rusia continuă să desfăşoare aceste arme şi acest lucru este foarte grav. Moscova are o alegere simplă: fie se conformează şi renunţă la sistemul său de rachete, fie se adânceşte în comportamentul său agresiv şi iresponsabil”, a avertizat Stoltenberg. „Aceste rachete sunt dificil de detectat”, a subliniat el.

SUA şi-au anunţat decizia de a se retrage din tratat dacă Rusia refuză să-l respecte. „Sfârşitul tratatului IFN va fi efectiv pe 2 august”, a reamintit secretarul general al NATO.

Este vorba de acordul bilateral, încheiat în 1987 de Moscova şi Washington, care a permis eliminarea rachetelor balistice şi de croazieră SS20 ruse şi Pershing americane desfăşurate în Europa. Un consiliu NATO-Rusia a fost convocat săptămâna viitoare la sediul NATO, a mai anunţat Stoltenberg. Acest consiliu este organismul de consultare creat în 2002 între cele două blocuri. Reuniunile sale se desfăşoară la nivel de ambasadori.

Încărcătură nucleară

SSC-8 este o rachetă de croazieră dezvoltată de ruşi la începutul anilor 2.000. Este varianta terestră a sistemelor navale Kalibr 3M-54 şi a fost testată pentru prima dată în anul 2014.  Aliaţii susţin că, având în vedere raza mare de acţiune, aceste rachete încalcă tratatul privind armele nucleare de rază intermediară (INF). 

SSC-8 are  o lungime de aproximativ 6-8 m şi un diametru de 0,533 m. Conform unor oficiali americani, raza maximă de acţiunea a SSC-8 este de 2.500 km, dar unele surse susţin că „bătaia” acesteia ar putea atinge şi 5.000 de kilometri, fapt care accentuează îngrijorarea aliaţilor. Asta pentru că rachetele SSC-8 sunt capabile să transporte focoase nucleare şi pot să lovească în cîteva minute mai toate oraşele europene.  

Arsenalul NATO

Planul de măsuri al NATO ar putea conţine, printre altele,  modificarea şi consolidarea actualei reţele de apărare a alianţei. Analiştii susţin că această reconfigurare va irita şi mai mult Moscova care s-a arătat oricum deranjată de sistemul defensiv ale alianţei, care oficial este conceput pentru a contracara ameninţările care provin dinspre ţări precum Iranul.
Acest sistem este format din lansatoarele Aegis de la Deveselu, un radar de avertizare timpurie aflat în Turcia şi patru distrugătoare din clasa Arleigh Burke, care au baza în Spania la Rota şi care sunt şi ele dotate cu sisteme Aegis. În plus, în acest moment, US Army mai are în Europa un puternic sistem antirachetă. Este vorba de sistemul THAAD, care a fost adus recent în România. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările