Larry Watts a lansat a doua carte despre România. Adevărul despre Nicolae Ceauşescu şi relaţiile României cu America

Larry Watts a lansat a doua carte despre România. Adevărul despre Nicolae Ceauşescu şi relaţiile României cu America

Larry Watts (al treilea din stânga), la lansarea cărţii „Cei din urmă vor fi cei dintâi” FOTO Eduard Enea

Istoricul Larry Watts şi-a lansat, vineri, a doua carte despre România la Bookfest. „Cei din urmă vor fi cei dintâi” scoate la iveală aspecte ale politicii externe a României în perioada Războiului Rece, arătând că Nicolae Ceauşescu a dus o politică externă de mediere corectă, având deschidere faţă de Occident şi Statele Unite.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alături de Larry Watts, au mai vorbit despre carte istoricii Mihai Retegan şi Dinu Giurescu. Istoricul Watts susţine că România lui Ceauşescu s-a aflat într-o situaţie paradoxală pe care el a numit-o „paradoxul românesc”, din cauza combinaţiei de politici economice şi sociale proaste şi a strategiilor inspirate de politică externă şi spionaj.

Generalul Ion Mihai Pacepa, spion sovietic

În plus, Watts încearcă să restabilească adevărul istoric în cazul fugii generalului Ion Mihai Pacepa. Susţinătorii acestuia susţin teoria potrivit căreia sătul de restricţiile epocii ceauşiste, Pacepa a fugit în Statele Unite, fiind de acord să colaboreze cu americanii în detrimentul fostului bloc sovietic şi al lui Ceauşescu.

Cercetând temeinic problema, Larry Watts (dar şi alţi istorici la fel de cunoscuţi, precum Cristian Troncotă) a ajuns la concluzia că, odată ajuns în Statele Unite, raporturile fostului adjunct al serviciilor externe româneşti au contribuit la deteriorarea imaginii României şi a lui Nicolae Ceauşescu, în sensul în care ar fi ajutat la răcirea relaţiilor româno-americane. Mai mult, susţine că după căderea lui Ceauşescu din 1989, americanii ar fi fost reticenţi să reia legăturile cu România.

Plecând de la autodenunţul lui Pacepa că, în perioada în care a fost în România, a fost spion sovietic, Watts concluzionează chiar că influenţa generalului în America s-ar fi potrivit dezinformărilor sovietice din epocă, deschizând astfel ipoteza ca Pacepa să fi lucrat pentru sovietici şi după plecarea sa în Statele Unite.

Şi istoricul Cristian Troncotă este de aceeaşi părere, admiţând însă faptul că misiunea lui Pacepa în America a fost destul de grea. „Pacepa a avut această misiune de a-l compromite pe Ceauşescu în opinia publică americană şi europeană. El ca spion sovioetic are merite excepţionale. Din nefericire se propagă şi acum un val de aniceauşism care a capătat acum accente antinaţionale. Acest val de isterie este, de fapt, o repercusiune a instrumentelor de dezinformare sovietice pe care le-a folosit şi Pacepa”, a susţinut istoricul Cristian Troncotă, într-o emisiune difuzată de Naşul Tv.

Relaţiile româno-americane s-au deteriorat şi din cauza Elenei Ceauşescu

În condiţiile în care politica externă românească promova, în limitele posibilului, democraţia şi egalitarismul, nu ne rămâne decât să înţelegem că Pacepa nu a raportat întotdeauna americanilor starea de fapt a lucrurilor. Potrivit lui Watts, Ceauşescu ar fi fost cel care a cerut reformarea Pactului de la Varşovia, prin democratizarea modului în care se alege conducerea Comandamentului Suprem al statelor semnatare ale Pactului. În plus, a dus o politică constantă de dezangajare militară şi dezarmare în cadrul Pactului de la Varşovia, cerând astfel alinierea la normele şi regulile NATO.

Potrivit istoricului, una dintre piedicile pe care le-a întâmpinat Nicolae Ceauşescu în promovarea tuturor obiectivelor sale a fost soţia sa Elena, care considera că americanii au o influnţă prea mare şi nu întotdeauna fastă asupra soţului său. În plus, pentru Nicolae Ceauşescu a fost dificilă promovarea relaţiilor româno-americane în anii '70, respectiv după războiul din Vietnam şi scandalul Watergate, pentru că el avea relaţii la nivel de Preşedinţie americană, instituţia abilitată să ia decizii de politică externă. Atunci, preşedintele avea nevoie de votul Congresului pentru a promova politicile externe, astfel că Ceauşescu, care nu avea relaţii în interiorul Parlamentului american şi nici nu era obişnuit să consulte acest for, avea puţină putere de convingere.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: