Incognito printre bolnavi: „Ca şerpii se reped la şpagă!“

Incognito printre bolnavi: „Ca şerpii se reped la şpagă!“

Medicii riscă şapte ani de închisoare dacă sunt găsiţi vinovaţi de luare de mită FOTO Shutterstock

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis săptămâna trecută că medicii nu au voie să primească atenţii de la pacienţii trataţi în sistemul public. Cei care încalcă această normă riscă pedepse cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Decizia a stârnit reluarea uneia dintre cele mai vechi dezbateri din spaţiul public românesc: prin ce metode poate fi vindecat sistemul de sănătate? Fără un răspuns clar care să-i ghideze, pacienţii şi medicii continuă sceneta jenantă a plicului plasat pe nevăzute în buzunarul halatului.
 
Anchetată de DNA, continuă să dea şpagă
 
Pe holurile Spitalului de Urgenţă Floreasca, o doamnă se arată curioasă să citească prima pagină a ziarului „Adevărul“, ediţia de luni. Fotografia de deschidere prezintă un halat alb din care ies două mâini încătuşate. Femeia începe să povestească cum a fost audiată de cinci ori la DNA Piteşti pentru că i-a dat o „atenţie“doctorului psihiatru Valeriu Azamfirei. 
 
„Eu am ţinut-o una şi bună cu nu am dat nimic. Dar, la ultima audiere, procurorii mi-au arătat un film. Eram eu şi se vedea când îi dădeam doctorului un carneţel. Îi montaseră camere de filmat în cabinet. În carneţel erau banii, dar nu se vedea câţi. M-au tot presat şi, până la urmă, mi-au zis că dacă nu recunosc mă reţin 24 de ore. La sugestia lor am scris în declaraţie că am dat 10 lei. După aia s-au răzgândit şi mi-au zis să scriu că am dat şpagă 100 de lei. N-am mai vrut să modific. În realitate, i-am dat doctorului 50 de lei. De banii ăştia mai închidea ochii la examenele periodice pentru noi, pensionaţii pe caz de boală. Eu, oricum, sunt destul de bolnavă, m-am şi curentat o dată cu maşina de spălat“.
 
Femeia nu s-a potolit şi continuă să dea şpăgi prin spitale. E în vizită la o rudă la Floreasca. „Când am intrat acum în salon, ca şerpii s-au repezit să ia şpaga. Când e vorba de operaţii n-ai cum să nu dai. Dar mai sunt şi anesteziştii şi asistentele…“
 
Un bărbat care s-a operat recent de hernie de disc, la Spitalul „Bagdasar Arseni“, ne spune cât l-a costat toată povestea: „400 de euro la doctorul de «primă mână», 100 de euro la ăla mai tânăr, 100 la anestezist şi câte 10-15 lei pe zi la asistente“. Sumele de bani oferite sunt la alegerea fiecărui pacient şi se discută în salon. 
 
Cele mai bune surse de informaţii despre „cât se dă la doctori şi la asistente“ sunt femeile de serviciu – treapta cea mai de jos din ierarhia spitalului. Am simulat o fractură la antebraţ şi am întrebat o femeie de serviciu de la Spitalul Colentina cam cât trebuie să le dai doctorilor ca să nu te înjure în urmă. Femeia a răspuns fără ezitare: „Dai şi tu 50 de lei. La cum te văd îmbrăcat nu cred că te dau banii afară din casă. El n-o să-ţi ceară, dar tu îi bagi în buzunar, acolo“. Femeia poartă în mână o cutie cu bomboane în ţiplă. Le-a primit şi ea că a bărbierit un moş.
 
Poveşti fantastice
 
Faptul că şpaga în spitalele de stat este aproape generalizată o arată discuţiile dintre oamenii care aşteaptă pe holurile spitalelor şi policlinicilor. Fiecare poate spune câte o poveste incredibilă în care un doctor a refuzat să-i ia şpaga: „La Arad, în 1995, un chirurg n-a vrut să-mi ia“…
 
„Ceea ce ar trebui să fie o normalitate se transformă în fapt excepţional. Interzicerea şpăgii pentru doctori este privită cu îngrijorare faţă de viitorul apropiat, specifică suferindul. „E bine că putem să le mai băgăm în buzunar, că altfel pleacă în străinătate şi noi rămânem aici, morţi de bolnavi, cu cei mai proşti doctori“, spune un bătrân care aşteaptă să intre la un consult la Policlinica Titan. Alt moşneag spune că el nu dă bani, dar nevastă-sa lasă câte 10 lei la fiecare vizită la doctoriţă: „Aia spune, «nu doamnă, nu», dar ia banii de pe masă şi îi bagă în buzunar. Crezi că o să facă cineva puşcărie pentru 10 lei? Eu nu cred. E la mişto“.  
 
„Plăţile informale sunt o palmă peste obrazul nostru“
 
Managerul Spitalului Elias din Capitală, profesorul Doina Dimulescu, susţine că managerii de spitale vor fi nevoiţi să se conformeze deciziei Curţii Supreme. Medicul arată că plăţile informale nu ar trebui să existe în sistemul sanitar.  
 
„Plăţile informale sunt o palmă peste obrazul nostru. Pericolul este evident, dar fenomenul plăţilor informale este un fenomen pe care nu îl poţi controla întotdeauna”, a explicat cardiologul. 
Aceasta a completat că salarizarea decentă ar fi soluţia care i-ar determina pe medici să nu mai accepte atenţiile de la pacienţi. „Dacă vor exista reclamaţii din partea bolnavilor, evident că vom lua măsuri, ele vor fi discutate în Consiliul de etică al spitalului, dar nu cred că mingea este la noi, ci la cei care reglementează sistemul”, a precizat Dimulescu. 
 
Sociolog: „Când e vorba de sănătate, nu te uiţi la reguli“
 
La rândul său, sociologul Alfred Bulai a arătat că nu era necesară o decizie a instanţei care să reitereze faptul că şpăgile sunt interzise în Sănătate. „Medicii vor lua bani în continuare, pentru că li se vor oferi atenţii. Când e vorba de sănătate, nu te mai uiţi la reguli, indiferent că e vorba de tine sau de apropiaţi. Lucrurile sunt mai complicate în Sănătate pentru că discutăm de viaţa omului”, a subliniat Bulai. 
 
El atrage atenţia că plăţile informale nu sunt sănătoase într-o societate. „Chiar dacă nu ne place să recunoaştem, societatea a lăsat o supapă deschisă. Dacă cineva ar începe să aresteze sute de doctori pe săptămână, cu siguranţă ceilalţi ar pleca pe capete, şi atunci soluţia e să aduci medici şi asistente din alte ţări, unde sunt mai prost plătiţi decât la noi”, a conchis sociologul. 
 
Medicii, reintroduşi încategoria  funcţionarilor publici 
 
Prin decizia Curţii Supreme din 5 august, medicii au fost reintroduşi în categoria funcţionarilor publici. Asta după ce anul trecut în octombrie, fostul preşedinte Traian Băsescu a promulgat un act normativ născut în Parlament care statua că medicii nu sunt funcţionari publici şi nu mai pot fi asimilaţi acestora. Băsescu a cerut o reexaminare a legii în luna iulie 2014, motivând că prin scoaterea doctorilor din această categorie, li se diminuează răspunderea penală pentru toate infracţiunile. 
 
Parlamentul a respins, însă, cererea fostului preşedinte, astfel că acesta s-a văzut nevoit să promulge legea mai sus-amintită. Printre altele, actul normativ prevedea că medicii care condiţionează actul medical primeau pedepse mai mici cu o treime dacă erau găsiţi vinovaţi de corupţie. La vremea respectivă, întreg corpul medical a salutat modificarea statutului, explicând că este un prim pas care reclădeşte încrederea medic-pacient.
 
Normele la Legea Pacientului ar putea fi modificate 
 
Oficialii din Ministerul Sănătăţii susţin că normele la Legea Drepturilor Pacienţilor ar putea suferi modificări în perioada imediat următoare. 
 
„Vom elabora norme mai clare, astfel încât din donaţiile primite de spital de la pacienţi, o parte să fie redirecţionaţi în mod transparent către medici, în funcţie de competenţele acestora. De asemenea, mai există proiectul de lege care prevede majorarea salariilor medicilor, care va fi discutat în toamnă“, au explicat oficialii, adăugând că Ministerul Sănătăţii nu are cum să nu pună în aplicare o decizie a Instanţei Supreme. 
Chiar şi medicul Doina Dimulescu, managerul Spitalului Elias din Capitală, spune că soluţia gândită de autorităţi, prin care medicii ar putea primi o parte din donaţiile făcute către spital, este una bună. „Acoperă perfect legal şi medicul, şi pacientul. Unităţile sanitare au dreptul să primească donaţii“, a precizat medicul. 
 
La rândul lui, Sorin Paveliu, medic primar boli interne şi conferenţiar universitar, susţine pe blogul său de pe adevarul.ro că medicii sunt funcţionari publici doar din punct de vedere penal. În acelaşi timp, el citează un sondaj potrivit căruia,„ în medie, pacienţii internaţi în spital pentru o problemă care nu a necesitat o intervenţie chirurgicală au dat 273 de lei medicului, 57 de lei asistentelor şi 30 de lei infirmierelor, mai puţin decât cei care au suferit o intervenţie chirurgicală, care au dat 688 lei medicului care i-a operat, 270 de lei medicului anestezist, 100 de lei asistentelor şi 72 lei infirmierelor. Conform datelor CNAS, în anul 2014 au fost 4.258.741 internări.
 
Per total, în România plăţile suplimentare (informale) sunt estimate la 0,3% din PIB şi respectiv 6,3% din totalul cheltuielilor pentru sănătate, de 10 ori mai mari decât în Polonia, unde se înregistrează valori de numai 0,04% şi respectiv 0,6%!. În cifre absolute, se presupune că sub formă de „plăţi suplimentare“ se vehiculează aproximativ 500 milioane euro, sau chiar mult mai mult, şi nicio măsură de natură a diminua fenomenul nu a fost vreodată adoptată!“. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările