Curtea Constituţională: „Puţine state europene au reglementat obligaţia identificării utilizatorilor de cartele prepay”

Curtea Constituţională: „Puţine state europene au reglementat obligaţia identificării utilizatorilor de cartele prepay”

Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Legea „Big-Brother” şi cea a cartelelor prepayFOTO Mediafax

Curtea Constituţională precizează, referitor la deciziile de neconstituţionalitate luate pentru Legea „Big-Brother” şi cea a cartelelor prepay, că puţine state europene au reglementat obligaţia identificării utilizatorilor de astfel de cartele şi că eficacitatea acestei măsuri, a constatat Curtea Europeană, nu a fost dovedită.

Ştiri pe aceeaşi temă

"Puţine state europene au reglementat obligaţia identificării utilizatorilor de cartele preplătite (doar şase) şi au susţinut opţiunea adoptării de măsuri la nivelul U.E. pentru înregistrarea obligatorie a identităţii utilizatorilor de servicii preplătite, însă Comisia Europeană a constatat că eficacitatea acestor măsuri naţionale nu a fost dovedită, astfel că, în general, Comisia nu a fost convinsă de necesitatea de a acţiona în acest domeniu la nivelul UE (Raportul Comisiei Europene către Consiliu şi către Parlamentul European – COM(2011) 225 final din 18 aprilie 2011)", arată plenul Curţii Constituţionale (CC), în urma reacţiilor privind legea cunoscută ca "Big-Brother" şi legea cartelelor prepay, informează Mediafax.

CC prezintă, în acelaşi punct de vedere, mecanismul prin care a luat deciziile de neconstituţionalitate, detaliat în contextul legislaţiei europene.

Astfel, Curtea precizează mai întâi că la nivelul Uniunii Europene a fost adoptată, în 2006, Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice şi de modificare a Directivei 2002/58/CE.

În 2008, Directiva a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 298/2008. "În urma efectuării controlului de constituţionalitate, legea a fost declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1258 din 8 octombrie 2009, (...) pe motivul încălcării drepturilor fundamentale referitoare la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei, precum şi libertăţii de exprimare", arată sursa citată.

A doua transpunere a Directivei 2006/24/CE în legislaţia naţională a fost realizată în 2012, prin Legea nr. 82/2012, cunoscută ca legea "Big Brother", care, potrivit CC, "a consacrat soluţii identice celor reglementate prin legea anterioară, ignorând considerentele şi dispozitivul Deciziei Curţii Constituţionale nr.1258 din 8 octombrie 2009".

În 2014, continuă CC, Directiva 2006/24/CE a fost declarată nevalidă prin Hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). "Prin hotărârea pronunţată, instanţa europeană a constatat că directiva analizată încalcă dispoziţiile art.7, art.8 şi art.52 alin.(2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, privind dreptul la respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal", arată Curtea.

Ulterior, în urma sesizării CC de către două instanţe judecătoreşti care au ridicat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 82/2012, prin Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, Curtea a constatat neconstituţionalitatea legii interne. Această soluţie, precizează CC, a fost întemeiată, în principal, pe două argumente: 1. prin invalidarea Directivei 2006/24/CE de către C.J.U.E., legea internă a rămas fără fundament legal la nivelul dreptului european; 2. în procesul de legiferare, legiuitorul intern nu a respectat soluţia şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr.1258 din 8 octombrie 2009, astfel că drepturile fundamentale referitoare la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei, precum şi libertăţii de exprimare au rămas în continuare afectate prin actul normativ.

"Menţionăm că şi alte Curţi Constituţionale sau Curţi Supreme europene au declarat deja neconstituţionale legile naţionale în materia reţinerii datelor, în această situaţie aflându-se Germania, Austria, Cehia sau Bulgaria, sesizări cu acelaşi obiect aflându-se pe rolul instanţelor constituţionale din alte state", subliniază, în acelaşi context, CC.

Pe de altă parte, arată Curtea, aşa cum reiese din motivarea deciziei prin care s-a constatat neconstituţionalitatea Legii nr. 82/2012, CC nu a declarat neconstituţionale operaţiunile de reţinere şi stocare a datelor, în sine, ci doar faptul că accesul la aceste date şi utilizarea lor nu sunt însoţite de garanţiile necesare care să asigure ocrotirea drepturilor fundamentale menţionate mai sus, în special faptul că organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale au acces la aceste date fără autorizarea judecătorului.

De asemenea, Curtea Constituţională precizează că nu a declarat neconstituţionale "celelalte metode speciale de supraveghere sau de cercetare prevăzute în legislaţia penală sau în legile privind securitatea naţională, acestea rămânând la dispoziţia organelor statului în vederea contracarării fenomenului infracţional sau a terorismului". "Astfel de metode sunt, de exemplu, cele privind interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă sau localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, care pot fi utilizate în condiţiile autorizării lor de către judecătorul de drepturi şi libertăţi", explică aceeaşi sursă.

Referitor la Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice (cunoscută ca legea cartelelor prepay), care reglementează obligativitatea identificării utilizatorilor de cartele preplătite şi a celor conectaţi la internet prin intermediul punctelor de acces puse la dispoziţie de persoane juridice, declarată neconstituţională la 16 septembrie 2014, CC precizează că acest act normativ "nu reprezintă în fapt decât o completare a dispoziţiilor Legii nr. 82/2012, preluând parţial soluţii legislative acolo reglementate, dar care au încetat să mai producă efecte juridice ca urmare a constatării neconstituţionalităţii lor". "Prin urmare, din moment ce Legea nr.82/2012 a fost declarată neconstituţională, legea modificatoare nu poate exista în ansamblul legislativ actual", arată Curtea.

Pe de altă parte, potrivit CC, legea cartelelor prepay reglementa, ca un element de noutate în legislaţia românească, obligativitatea înregistrării datelor utilizatorilor cartelelor preplătite şi a celor conectaţi la internet, astfel că declararea neconstituţionalităţii acesteia nu operează nicio modificare sub aspectul mijloacelor tehnice de cercetare şi investigare de care organele statului dispun în acest moment.

Reprezentanţii SRI au declarat, sâmbătă, pentru Mediafax, că declararea neconstituţionalităţii legilor „Big Brother” şi Legea cartelelor prepay „a produs un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale".


Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, a transmis, pentru Mediafax, un punct de vedere privind deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 440/08.07.2014 şi nr. 461/16.09.2014 prin care au fost declarate neconstituţionale, în integralitate, Legea nr. 82/2012 privind retenţia datelor (cunoscută ca Legea "Big Brother"), respectiv Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 111/2014 privind comunicaţiile electronice şi regimul cartelelor preplătite.

În acest punct de vedere se subliniază că SRI nu formulează aprecieri cu privire la deciziile Curţii Constituţionale, dar "atrage atenţia cu privire la implicaţiile pe care le generează aceste decizii, consecinţele fiind deja resimitite în reducerea drastică a capabilităţilor operaţionale, în imposibilitatea instituţiilor statului de gestiona riscuri şi ameninţări iminente la adresă securităţii naţionale, precum şi în crearea unor vulnerabilităţi fără precedent, de natură a afecta siguranţă cetăţenilor", potrivit Mediafax.

Anonimitatea în comunicaţii, permisă de legea românească

SRI reiterează faptul că, în mod curent grupări cu activitate în domeniul crimei organizate transfrontaliere, spionaj cibernetic, terorism, criminalitate informatică şi alte preocupări de natură criminală, utilizează anonimitatea în comunicaţii, permisă acum de legea română, pentru acţiuni care afectează grav securitatea naţională şi ordinea publică, atât pe teritoriul ţării noastre cât şi în spaţiul euroatlantic sau al altor state.

Potrivit sursei citate, invalidarea instrumentelor legislative, care până în prezent au contribuit semnificativ la prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor manifestate la adresă României, nu poate fi, în situaţia actuală, compensată prin niciun alt mijloc sau modalitate altenativă. 

"Prezervarea intereselor de securitatie naţională, cu precădere în contextul regional actual, marcat de crize, instabilitate şi revirimentul unor ameninţări asimetrice, este extrem de dificil de realizat în absenţa unor instrumente juridice care sムasigure atât Serviciului Român de Informaţii, cât şi celorlalte instituţii ale statului cu atribuţii privind apărarea, ordinea publică şi securitatea naţională, cadrul adecvat îndeplinirii responsabilităƒţilor specifice în acest domeniu", mai subliniază purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Decizie europeană interpretată diferit

Pe de altă parte, SRI menţionează că raportarea statelor europene la Decizia CJUE care a anulat Directiva 2006/24/CE privind retenţia datelor "este diferenţiatăƒ, respectiv corelată cu specificul şi natura riscurilor şi ameninţărilor cu care se confruntă fiecare dintre ţări şi îndreptată în scopul evitării de a prejudicia capacităƒţile naţionale de răƒspuns la riscuri şi ameninţări".

Tor despre deciziile prin care au fost declarate neconstituţionale cele două acte normative, SRI reiterează faptul că efectul acestora "a produs un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale". 

"Activităţi riguros reglementate în ţările cu tradiţie democratică sunt acum suspendate în România care, astfel, este lipsită de o bază legislativă adecvată corelată cu evoluţiile tehnologice şi dinamică alertă a riscurilor şi ameninţărilor locale şi regionale", mai spune reprezentantul SRI.

Ύn consecinţăƒ, arată Sorin Sava, în raport cu misiunile încredinţate şi angajamentele internaţionale asumate, SRI îşi exprimă, "în mod onest şi transparent, îngrijorarea cu privire la situaţia creată" şi considerム"necesarムadoptarea urgentムa unor soluţii normative prin care să se asigure echilibrul între nevoia de a proteja drepturile omului şi responsabilitatea de a apăra securitatea naţională, astfel încât instituţiile statului care au acest rol să îşi poată îndeplini obiectivele profesionale, în interesul cetăţenilor României".

Reacţii similare şi din partea altor instituţii ale statului

Recent, şi Ministerul de Interne a transmis un punct de vedere în care a arătat că lupta împotriva criminalităţii organizate va fi afectată de respingerea celor două legi. 

„Având în vedere protejarea intereselor interne ce privesc siguranţa cetăţenilor români, dar şi contextul geopolitic actual, Ministerul Afacerilor Interne va susţine elaborarea cât mai urgentă a unui proiect de act normativ care să aibă în vedere observaţiile Curţii Constituţionale şi care să asigure capabilităţile necesare instituţiilor din domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale de a-şi îndeplinii atribuţiile şi obiectivele legale“, susţine MAI.

Legea prepay a fost declarată neconstituţională în 16 septembrie, decizie luată de judecătorii constituţionali cu majoritate de voturi. Curtea Constituţională a luat această decizie întrucât dispoziţiile pentru legea prepay nu au un caracter precis şi previzibil, scrie Mediafax.

Judecătorii constituţionali au discutat excepţia ridicată în 9 iulie de Avocatul Poporului, care a atacat legea prepay privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay pe raţiuni legate, între altele, de protejarea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabilire a duratei stocării datelor cu caracter personal.

Legea prepay pică după legea „Big Brother“

Se poate spune că 2014 a fost anul anulării „legilor de supraveghere“, după cum au fost cunoscute. Astfel, Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie, că o altă lege (82/2012), cunoscută drept legea „Big Brother”, este neconstituţională, hotărârea fiind luată în unanimitate. 

Atunci, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate. A constatat că dispoziţiile Legii nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale.

Legea 82 prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: