Comisia Europeană, îngrijorată de excesele CCR. Care sunt criticile aduse de Bruxelles României pe capitolul Justiţie

Valer Dorneanu, şeful CCR FOTO Inquam Photos /  Octav Ganea

Ultimul raport al Comisiei Europene privind statul de drept în ţările Uniunii atrage atenţia asupra problemelor din Justiţia română, fiind taxat comportamentul CCR privind interpretarea deciziilor instanţelor UE, tergiversarea reformelor şi criza de personal din magistratură.

Bruxelles-ul subliniază din primele rânduri ale raportului pentru România că Mecanismul de Cooperare şi Verificare va fi menţinut până în momentul în care criteriile de referinţă vor fi îndeplinite satisfăcător, însă în continuare rămân „îngrijorări cu privire la stabilitatea şi previzibilitatea legislaţiei, deoarece legislaţia este modificată adesea, iar legile rezultate pot fi contradictorii”.

Comisia Europeană atrage atenţia asupra mai multor aspecte negative care ţin de modul cum s-au comportat actorii politici, dar şi unele instituţii, fiind dat exemplul Curţii Constituţionale, for care este criticat în premieră pentru atitudinea sa din ultima perioadă. „În urma deciziei Curţii de Justiţie a UE din 18 mai 2021 cu privire la mai multe aspecte ale legilor justiţiei, Curtea Constituţională a pronunţat o hotărâre la 8 iunie 2021, care ridică îngrijorări serioase, întrucât pune la îndoială principiul supremaţiei dreptului UE”, se arată în raportul de ţară al Comisiei Europene privind statul de drept.

Îngrijorarea de care aminteşte forul european se referă la comunicatul CCR din 8 iunie, document în care magistraţii susţineau că obligaţiile din MCV vizează doar Guvernul şi Parlamentul, nu şi instanţele de judecată, deci nu i se aplică. „Curtea a constatat că C.J.U.E. (…)  a stabilit că obligaţiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităţilor române competente să colaboreze instituţional cu Comisia Europeană (par.177 din hotărâre), deci în sarcina instituţiilor politice, Parlamentul şi Guvernul României, şi, pe de altă parte, că obligaţiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE. Din ambele perspective, obligaţiile nu pot incumba instanţelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene”, era paragraful prin care judecătorii CCR luau distanţă de CJUE şi alte structuri europene care nu sunt pe placul instituţiei.

Potrivit documentului Comisiei Europene, cadrul instituţional pentru combaterea corupţiei „este cuprinzător”, dar pentru a exista şi eficienţă este necesară „o voinţă politică susţinută”, alături de adoptarea unei noi strategii anticorupţie pentru perioada 2021-2025. Cu toate acestea, este apreciată îmbunătăţirea activităţii DNA în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel mediu şi înalt, în ciuda faptului că instituţiei i-au fost puse piedici prin modificările aduse legilor Justiţiei în perioada 2017-2019.

Aşteptări privind legislaţia penală 

De altfel, Comisia Europeană punctează că „modificările aduse codurilor penale rămân necesare. În absenţa unor soluţii legislative şi politice solide la deciziile Curţii Constituţionale, există obstacole sporite şi incertitudine juridică în lupta împotriva corupţiei”. 

Un alt aspect asupra căruia Comisia Europeană avertizează este problema lipsei de personal din Justiţie, lucru evidenţiat în ultimele intervenţii publice şi de şeful DNA, Crin Bologa. „Deficitul de resurse umane a fost accentuat de lipsa recrutării de noi magistraţi, combinată cu pensionarea unui număr semnificativ de magistraţi. Aceste deficienţe au adăugat mai multă presiune asupra magistraţilor, cu implicaţii asupra calităţii şi eficienţei justiţiei”, evidenţiază documentul Comisiei Europene.

Deşi are loc recunoaşterea existenţei garanţiilor legale privind mass-media, Bruxelles atrage avertizează faptul că sunt probleme privind accesul la informaţii publice, Consiliul Naţional al Audiovizualului nu şi-a îndeplinit menirea, iar împotriva jurnaliştilor au fost pornite numeroase procese. Nu în ultimul rând, mass-media continuă să fie predispusă la presiuni politice, iar de multe ori depinde de publicitatea de stat

Aspecte pozitive

Bruxelles-ul a punctat faptul că Guvernul propune reforme menite „să răspundă preocupărilor ridicate de modificările legilor justiţiei din 2017-2019, care au atras critici pentru impactul lor negativ asupra independenţei, calităţii şi eficienţei justiţiei”. Printre acestea este şi desfiinţarea Secţiei Speciale de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie, care se află însă tot în curs de examinare în Parlament, în timp ce pentru modificarea legilor Justiţiei „a fost iniţiată o procedură legislativă”. Concret vorbind, draft-ul legilor Justiţiei e blocat la nivelul Coaliţiei, în timp ce discuţiile pentru modificările legislaţiei penale nici nu au început.

Comisia a apreciat faptul că în urma referendumului din 2019 pe domeniul Justiţiei nu au fost OUG-uri pe acest domeniu, la fel şi faptul că a fost îmbunătăţită „povara birocratică pentru ONG-uri”.