Ce autovehicule pe benzină şi motorină vor fi eliminate din oraşe începând din 2025

Publicat: 17.06.2020 21:43

Ultima actualizare: 02.08.2022 22:29

Serviciile de transport persoane ar putea folosi numai combustibili alternativi din 2025 FOTO Compania de Transport Public Cluj-Napoca

Un proiect legislativ propune ca, începând din 2025, vehiculele care asigură servicii de transport persoane, inclusiv cele în regim de taxi şi ridesharing, precum şi cele sub 7,5 tone care distribuie mărfuri în interiorul oraşelor să fie „verzi”. Astfel, iniţiatorii vor ca aceste maşini diesel şi pe benzină să fie înlocuite de vehicule cu alimentare alternativă.

Prevederea este inclusă într-un proiect de modificare a Legii 37/2018 privind transportul ecologic, depus la Senat pe 11 iunie de un grup de deputaţi PSD şi UDMR. Aceştia susţin în nota de fundamentare că tehnologiile au avansat şi preţurile de cost pentru achiziţia de autovehicule de către populaţie s-au redus, iar în contextul gradului de poluare ridicat din oraşe, este nevoie de o măsură care să se adreseze tuturor deţinătorilor de autovehicule care îşi desfăşoară activitatea în oraşe. În concluzie, iniţiatorii vor să interzică circulaţia în oraşe pentru anumite categorii de maşini diesel şi pe benzină, din 2025. „Începând cu 1 ianuarie 2025, autovehiculele ce prestează servicii de transport persoane, inclusiv cele care efectuează transport în regim de taxi, Uber, Clever etc., precum şi autoutilitarele, autoturismele şi autocamioanele cu masa totală sub 7,5 tone care efectuează distribuţie/ transport de mărfuri în interiorul oraşelor trebuie să fie autovehicule «verzi»”, prevede noul proiect legislativ.

Iniţiatorii consideră că autovehiculele „verzi” sunt cele cu propulsie electrică, hibridă, pe bază de hidrogen, gaz natural comprimat (GNC) sau gaz petrolier lichefiat (GPL). În document mai sunt prevăzute şi „alte propulsoare ce îndeplinesc condiţiile tehnice şi de poluare asemănătoare”, dar nu se precizează despre ce fel de motoare este vorba.

În plus, proiectul mai prevede că utilizarea autovehiculelor de transport cu motoare diesel sau benzină va fi permisă în oraşe exclusiv pentru intervenţii în situaţii de forţă majoră şi transport de persoane ocazional sau care tranzitează oraşul.

Obligaţii noi şi pentru transportul interjudeţean

Apoi, pentru transportul interjudeţean şi judeţean de persoane, public sau privat, inclusiv pentru efectuarea curselor pentru serviciu de tip navetă, „persoanele fizice sau juridice vor putea deţine licenţele de transport numai în condiţiile în care parcul total de autovehicule deţinut de transportator (persoana juridică sau fizică ce efectuează transportul de persoane) conţine autovehicule «verzi» într-un procent de minimum 80% din flota necesară desfăşurării activităţii”, începând tot cu data de 1 ianuarie 2025, se mai arată în proiect. În fine, toate persoanele juridice cu capital majoritar de stat şi instituţiile publice din România vor fi obligate să aibă în parcul propriu minimum 80% autovehicule „verzi” începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Statul trebuie să se implice

Augustin Hagiu, preşedinte al federaţiei operatorilor de transport FORT, dar şi fondator al unei asociaţii de promovare a utilizării combustibililor alternativi în România, susţine că, în contextul legislaţiei europene, dar şi pentru combaterea poluării, propunerea de modificare legislativă este una benefică. „În domeniul transportului public ar fi bine de promovat utilizarea GNC pentru că varianta electrică nu prea stă în picioare la noi din cauza particularităţilor climei. Varianta cu alimentare GNC este, însă, ideală, susţin toţi experţii în transporturi rutiere. Dar transportatorii ar trebui să aibă un cadru legislativ care să le permită o dezvoltare a parcului auto către această direcţie. Şi nu este ieftin. Un microbuz cu GNC este şi cu 10.000 de euro mai scump decât o maşină de aceeaşi clasă, dar alimentată cu motorină. Şi preţurile cresc la vehiculele mai mari. Un autobuz cu GNC este mai scump cu peste 30.000 de euro în comparaţie cu unul clasic, iar diferenţa poate ajunge la 100.000 de euro în cazul autocarelor”, susţine expertul.

Augustin Hagiu mai susţine că şi infrastructura este obligatoriu de ajustat. „La noi, practic, nu există staţii de încărcare pentru maşini cu alimentare electrică sau GNC. Statul nu a investit, nu a subvenţionat instalarea acestora aşa cum se întâmplă în ţările din jurul nostru.

Este obligatoriu ca statul să se implice în finanţarea deschiderii unor staţii de alimentare cu combustibili alternativi. Augustin Hagiu preşedintele FORT

În România există, de exemplu, numai 4 astfel de staţii GNC, una la Râmnicu Vâlcea şi trei în Bucureşti. Şi, precizez, toate sunt private. Spre comparaţie, în Bulgaria există 146 de astfel de staţii. Mai mult, Republica Moldova are în funcţiune 42 de staţii GNC. Aşadar, este obligatoriu ca statul să se implice în finanţarea deschiderii unor astfel de staţii cu combustibili alternativi”, a precizat Augustin Hagiu.

Rabla Plus, record de rezervări în sistem

La rândul lui, ministrul Mediului, Costel Alexe, consideră că iniţiativa este binevenită. „În contextul în care Guvernul României a decis, luna trecută, să se ralieze la iniţiativa europeană de utilizare a principiilor Green Deal în procesul de relansare economică a UE post-COVID, cred că iniţiative de acest gen ne vor ajuta în îndeplinirea obiectivelor pe care ni le propunem. Şi mai este vorba de ceva: astăzi avem probleme serioase cu calitatea aerului în marile aglomerări urbane. Administraţia din Bucureşti, spre exemplu, a demonstrat că nu este capabilă să implementeze măsuri eficiente de combatere a poluării care să convingă Comisia Europeană, drept urmare, Executivul de la Bruxelles a fost nevoit să declanşeze o nouă procedură de infringement, asta după ce tocmai am primit o condamnare pe o cauză mai veche, tot pentru Bucureşti. Avem şi exemple la polul opus, cum este municipiul Turda, care este primul oraş din România cu transport public 100% electric. Noi, Ministerul Mediului, suntem pregătiţi să susţinem direct un astfel de demers. Anul acesta, bugetul Fondului pentru Mediu susţine electro-mobilitatea prin finanţarea cu 480 milioane lei pentru achiziţia de autobuze electrice, aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea staţiilor de alimentare pentru maşini electrice şi 140 milioane lei pentru achiziţia a 3000 de maşini electrice prin Programul Rabla Plus, cel mai mare buget din istoria programului, dublu faţă de anul trecut. Rabla Plus se dovedeşte a fi un program de succes în ciuda problemelor din industria auto generate de pandemie, cu un record de 1.225 rezervări în sistem până în prezent”, a precizat Costel Alexe.