Care sunt nemulţumirile românilor privind derularea programului ”Prima Casă”

În 2009 la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului au fost înregistrate 12 reclamaţii împotriva băncilor pentru derularea programului guvernamental ”Prima Casă”. De la începutul anului alţi doi români au depus plângere împotriva instituţiilor financiare pentru gestionarea abuzivă sau inadecvată a cererilor de credit.

Românii care au avut ceva de reproșat băncilor au depus anul trecut peste 3.000 de reclamații la Comisariatele Județene pentru Protecția Consumatorilor. Dintre acestea doar 12 au vizat derularea programului guvernamental ”Prima Casă”.

Potrivit datelor furnizate de ANPC, în plângerile depuse împotriva societăților bancare implicate în derularea programului ”Prima Casă” se cere recuperarea avansului plătit în condițiile în care dosarul de credit a fost respins sau se pun la îndoială motivele respingerii solicitării de credit.

Ce sesizează românii în relația lor cu banca în cadrul programului ”Prima Casă”

Datele furnizate de ANPC arată că sesizările românilor privind programul ”Prima Casă” se referă la:

-lipsa unei informări din partea băncii cu privire la necesitatea încheierii unei asigurări de viață, respectiv cu privire la necesitatea găsirii unui girant;

- depunerea unor dosare de credit, achitarea avansului de 5%, și neaprobarea dosarului de către bancă. De obicei, se solicită restituirea avansului

- tergiversarea aprobarii dosarului de credit

- respingerea dosarului de credit.

Citiți și:

Garanții de 75.000 de euro pentru locuințele noi din „Prima Casă“

Statul dă garanții mai mari în 2010 pentru „Prima Casă“

”În urma cercetării acestor reclamații s-a constatat că sunt neîntemeiate, în sensul că respectivele bănci nu au încălcat prevederile legale în vigoare”, se arată într-o informare trimisă către adevarul.ro de reprezentanții ANPC. De la începutului anului, pentru perioada pentru care ANPC are informații centralizate, au mai fost depuse două astfel de sesizări.

Șase scoringuri în trei luni de zile

Luminița D, din București, vrea să sesizeze ANPC privind o altfel de problemă în relația sa cu banca. Potrivit femeii, într-o perioadă de trei luni, aceeași sucursală a unei bănci i-a făcut șase scoringuri (pentru realizarea sa sunt folosite date despre solicitantul de credit/debitor cu scopul de a evalua statistic probabilitatea unui rezultat pozitiv pentru orice risc financiar, n.r) diferite, care au variat de la 29.000 de euro la 36.700 de euro. Luminița recunoaște că, în acestă perioadă, a pierdut două locuințe, deoarece nu știa care este suma pe care poate conta din partea băncii. Totodată, Luminiței i s-au preaprobat în această perioadă și două credite de valori diferite: 29.000 euro și 31.700 euro.

Două persoane, venit similar, același loc de muncă, credite diferite

Potrivit consultantului de credite, Irina Filip, scoringul se poate modifica dacă evaluarea inițială s-a făcut doar bazându-se pe veniturile estimative ale clientului. Totuși, Luminiței i s-au comunicat valori diferite ale împurmutului pe care îl putea accesa chiar și după ce dosarul era complet.

De asemenea, suma aprobată inițial poate să nu fie aceeași cu suma finală în urma evaluării locuinței. Dacă locuința este estimată la o valoare mai mică decât creditul aprobat inițial de bancă, valoarea împrumutului va scădea, în consecință.

Irina Filip adaugă, însă, că ”banca nu are nimic cu clientul. Trebuie doar să se asigure că își va recupera banii”. ”Pot fi doi clienți care să lucreze în același loc și care să aibă același venit, dar suma aprobată să fie diferită. Tocmai pentru că depinde foarte mult și de profilul clientului”, a precizat consultantul de credite de la Kiwi Finance pentru adevarul.ro.

Potrivit acesteia răspunzătoare pentru astfel de situații stresante pentru client este și societatea bancară deoarece s-a aventurat să emită ipoteze privind valoarea creditului înainte de a avea toate datele. Și clientul are, însă, partea sa de vină: pentru că oferă date aproximative, pentru că nu este informat.

Criza a zdruncinat încredere românilor în bănci

Potrivit unui studiu realizat de compania de research Synovate, publicat la începutul lunii martie, doar 18 români dintr-o sută au încredere în băncile locale.

Potrivit studiului realizat de Synovate în 13 țări din Europa Centrală și de Est și din Orientul Mijlociu, acoperind 29 bănci internaționale și 211 bănci locale, oamenii preferă să ceară sfatul familiei sau al prietenilor privind aspectele financiare decât să apeleze la o instituție financiară.

Băncile stau prost la capitolul încredere nu doar în România, ci în majoritatea statelor incluse în studiu. Băncile internaționale au primit cel mai mic scor în Ungaria și Grecia, unde doar 16%, respectiv 17% din respondenți, au o opinie pozitivă despre acestea. România deține cele mai mici scoruri în ceea ce privește încrederea în băncile locale, doar 18% dintre români având încredere în aceste instituții financiare, fiind urmată de Ucraina, unde procentul celor care au o părere bună despre băncile locale ajunge la 24%.

Este foarte posibil ca un nivel de încredere mai mic în instituțiile financiare să se traducă și printr-o creștere a plângerilor depuse la ANPC. Potrivit instituției care apără drepturile consumatorilor, în ”luna ianuarie, la nivelul Comisariatelor Județene pentru Protecția Consumatorilor au fost înregistrate 101 reclamații împotriva băncilor. Cei mai mulți consumatori reclamă existența unor clauze abuzive în contractele de credit, în special cele referitoare la majorarea de dobândă”.

Acesta este poate și motivul pentru care Volksbank a încercat să își ia măsuri de precauție împotriva clienților cârcotași, prin intrducerea în contractele de credit a unei clauze care vorbea de riscul reputațional. Astfel, Volksbank își aloca dreptul de a rezilia contractul de credit al unui client care se plânge public de condițiile impuse de bancă, clienții nemulțumiți sunt obligați să restituie integral împrumutul.

Cum arată ”Prima Casă” a românilor

Locuințele achiziționate de români prin intermediul programului guvernamental ”Prima Casă” sunt apartamente cu două camere (52%) și constă, în medie, circa 41.600 de euro, potrivit premierului Emil Boc.

Valoarea totală a garanțiilor guvernamentale acordate până în acest moment este de 736 de milioane de euro.

Potrivit șefului Excutivului, Emil Boc, cele mai multe locuințe au fost cumpărate în București (31%), Cluj (7,63%), Timiș (5,55%), Constanța (3,96%), Iași, Brașov și Sibiu.

Programul ”Prima Casă” a demarat în iulie 2009 cu scopul de a întinde o mână de ajutor sectorului imobiliar și industriei construcțiilor, segmente ale economiei puternic afectate de criză. Prima fază a programului a durat până pe 15 februarie. Guvernul a adus ulterior modificări programului, printre care creșterea garanției oferite de stat de la 60.000 de euro la 70.000-75.000 de euro.