Alegerile din Consiliul Superior al Magistraturii ar putea fi suspendate. Legea CSM, la Curtea Constituţională

Curtea de Apel Bucureşti a suspendat astăzi procedurile de alegere a noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Asta după ce Uniunea Naţională a Judecătorilor a dat în judecată CSM pe motiv că oficialii Consiliului au decis să organizeze alegeri doar pentru şase dintre cele 14 funcţii de membru ales. Decizia dată astăzi de judecători nu este definitivă, urmând ca ultimul cuvânt să-l aibă Curtea Supremă.

UPDATE Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, a reacţionat la decizia Curţii de Apel Bucureşti.

“Este esential ca instanta de contencios constitutional sa stabilească cat mai repede daca interpretarea legii in varianta insusita de CSM este contrara sau nu legii supreme. Curtea Constitutionala este singura autoritate in masura, in acest moment, sa deblocheze situatia alegerilor de la CSM", a spus Dana Girbovan, presedinte UNJR.

Aceasta a calificat ca "un gest absolut incalificabil si iresponsabil" actiunea CSM de a solicita Senatului, tocmai in anul alegerilor, modificarea datei la care expira mandatele a opt membri CSM.

UNJR reaminteste ca rolul Consiliului Superior al Magistraturii este unul fundamental pentru Romania ca stat de drept si ca in orice actiune publica sau privata, in orice luare de pozitie, in oricare demers individual sau colectiv al membrilor sai, acest rol trebuie sa primeze inaintea oricaror interese personale sau de grup. 

"UNJR solicita, in consecinta, tuturor membrilor CSM sa isi asume responsabilitatea publica a faptelor lor, care puteau conduce Consiliul la un blocaj absolut inacceptabil, in lipsa demersului nostru judiciar, consfintit in mod neechivoc si executoriu ca find unul legitim", a mai spus Dana Girbovan.

Ce a cerut UNJR

Concret, membrii Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) susţin, în plângerea trimisă instanţei de judecată, că hotărârea plenului CSM de declanşare a alegerilor doar pentru 6 dintre cele 14 posturi de membri încalcă legea şi Constituţia.

„Plenul CSM, prin Hotărârea contestată, a adoptat soluţia inversă, vădit nelegală, stabilind data alegerilor doar pentru o parte din membrii aleşi şi făcând abstracţie de mandatul Consiliului a cărui şedinţă de constituire a avut loc în anul 2010”, a precizat UNJR.

UNJR contestă faptul că magistraţii veniţi după investirea iniţială a Consiliului, în 2010, pe locuri eliberate prin demisie, au fost validaţi tot pentru mandate de şase ani, nu pentru restul de mandat al membrului pe care l-au înlocuit.

Cum arată sentinţa de astăzi a Curţii de Apel Bucureşti.

„Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale invocată de pârâtul CSM. Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de reclamantă. Dispune sesizarea Curţii Constituţionale a României cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. 1 teza I şi art. 57 din Legea 317/2004. Respinge excepţia nulităţii acţiunii pentru lipsa semnăturii invocată de pârâtul CSM. Respinge excepţiile inadmisibilităţii cererii de suspendare, a lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale active invocate de intervenienţii accesorii Gheorghe Muscalu şi Palade Luminiţa. Admite acţiunea. Dispune suspendarea executării hotărârii CSM nr. 338/29.03.2016 până la pronunţarea instanţei de fond. Respinge ca neîntemeiate cererile de intervenţie accesorie formulate de intervenienţii Norel Popescu, Gheorghe Muscalu, Palade Luminiţa, Florentina Gavadia şi Bogdan Gabor. Anulează pentru netimbrare cererea de intervenţie formulată de intervenienta AMR. Executorie de drept. În cazul în care reclamanta nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate. Cu recurs în ce priveşte măsura suspendării în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se depune la CAB. Pronunţată în şedinţă public”.

Curtea de Apel Bucureşti a sesizat şi Curtea Constituţională cu privire la unele prevederi din Legea de organizare a CSM, articolele privind durata mandatului şi alegerile membrilor.

CSM contestă demersul UNJR

Pe de altă parte, CSM se opune şi explică faptul că decizia a fost luată pe baza unei hotărâri a Senatului. Mai mult, într-un punct de vedere transmis instanţei, unul dintre membrii vizaţi susţine că, dacă alegerile ar fi blocate, instituţia nu ar mai putea funcţiona.

„Blocajul instituţional ar fi, fără dubiu, mai mare decât vrea reclamantul să prevină, în condiţiile în care nu s-ar mai organiza alegeri nici măcar pentru mandatele stabilite prin hotărârea contestată”, se arată în punctul de vedere al unui membru CSM, citat de Digi 24.

Potrivit legii, CSM este format din 19 membri. Trei fac parte de drept din componenţă - procurorul general, ministrul Justiţiei şi preşedintele Înaltei Curţi. Alţi doi sunt desemnaţi de Senat, ca reprezentanţi ai societăţii civile. Ceilalţi 14 sunt votaţi de colegii judecători şi procurori, pentru a reprezenta instanţele şi parchetele.