Alegeri prezidenţiale 2014. Experţi constituţionali: Obstrucţia votului în diaspora are conotaţii penale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ioan Stanomir este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti FOTO Adevărul
Ioan Stanomir este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti FOTO Adevărul

Miilor de români care au stat ore întregi la cozi imense pentru a vota la secţiile din străinătate li s-a încălcat dreptul constituţional de a vota. Este părerea specialiştilor în drept constituţional, care spun că ceea ce s-a întâmplat la primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică are tentă penală.

Mii de români au aşteptat în zadar ore în şir la porţile ambasadelor din Londra, Paris, Munchen, dar şi în Republica Moldova ca să-şi exercite dreptul la vot. Mulţi nu au apucat nici să intre în secţiile de votare, organizarea fiind sub orice critică.

De altfel, cei care nu au reuşit să voteze au protestat ore întregi în faţa secţiilor de votare din marile oraşe europene, iar oficialii români au apelat la forţele locale de ordine.

George Matei: „O astfel de faptă ar putea avea şi conotaţii penale“

Adevărul a cerut părerea a doi specialişti în drept constituţional pentru a vedea dacă a fost sau nu vorba despre o încălcare a dreptului la vot pe care îl are fiecare cetăţean, conform Constituţiei.

„Fără discuţie. Împiedicarea exercitării dreptului la vot nu se face doar prin măsuri comisive, adică atunci când cineva este oprit să voteze prin violenţă sau prin luarea actelor de identitate, de exemplu. Împiedicarea exercitării dreptului la vot se poate face atât prin acţiune, cât şi prin inacţiune. Ambele modalităţi pot întruni elementele constitutive ale faptei prevăzută chiar şi de Codul Penal. Împiedicarea se poate face şi prin măsuri omisive. Asta înseamnă că cetăţeanul este lăsat, formal, să voteze, numai că, de exemplu, în secţia de votare există o singură ştampilă. Este evident că, faţă de numărul de votanţi, acea o ştampilă va aduce o limitare a dreptului la vot. Mai mult, dacă nu se oferă sală, ştampilă, buletine de vot, personal, chiar dacă cetăţeanul este lăsat să voteze, nu are cum să o facă. Cetăţeanul este pus practic în situaţia de a nu putea vota. O astfel de faptă ar putea avea şi conotaţii penale, pentru că fapta nu se produce doar prin acţiune, ci şi prin inacţiune“, a explicat George Matei, lector dr. în drept constituţional.

Ioan Stanomir: „O viciere morală şi juridică a procesului electoral“

„Cu siguranţă este un caz flagrant de încălcare inacceptabilă a dreptului politic de a vota. Datoria oricărui guvern care organizează alegeri este să faciliteze accesul nemediat şi în condiţii optime al alegătorilor în vederea exercitării acestui drept, iar efectul dezorganizării voite sau accidentale a secţiilor de votare este ca un număr de cetăţeni români se află în imposibilitatea exercitării acestui drept. Este vorba despre o viciere morală şi juridică a procesului electoral. Nu vorbesc de rea intenţie, ci de dezorganizare care are un responsabil instituţional. Este vorba despre domnul ministru de externe, Titus Corlăţean“, a declarat profesorul universitar Ioan Stanomir.
"Ştim sigur că un număr de cetăţeni români a fost tratat nedemn şi incorect, iar din punct de vedere al îndatoririlor de serviciu, cei care au organizat aceste alegeri ar trebui să răspundă. Putem vorbi de o fraudă indirectă prin privarea de dreptul de exprimare politică a unei secţiuni a poporului român“, a mai spus Stanomir.
 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite