Avem în vedere în acest
material modul în care este inclusă asociaţia de proprietari într-un astfel de
demers şi nu situaţia existentă la nivelul Sectorului 2. Poate fi pusă
asociaţia în situaţia unui intermediar între autoritatea publică locală şi
proprietar?
De departe, în noul an, noua
lege privind asociaţiile de proprietari va da cele mai mari dureri de cap celor
implicaţi în activitatea curentă. Primul hop: convocarea şi reconvocarea
corectă a adunării generale.
Miercuri seara.
Ziua aceea din săptămână în care disperarea şi speranţa sunt egale, deci se
anulează, aşa încât nu mai simţi nimic. Plouă. Aşteptăm tramvaiul 36, cu
gâturile mai lungi cu vreo 3-4 centimetri decât într-o zi normală. Plouă pe noi
la capătul Bucureştiului, iar acoperişul metalic, îngust, montat anul acesta în
staţie, nu poate adăposti nici măcar un câine foarte mic.
Pe colţul Soselei Jianu nr. 28 cu Aleea
Gherghel (lângă proprietatea colonelului Gherghel) a fost construit, în etape,
începând cu 1912, aşezământul patronat de ordinul catolic al surorilor de
caritate „Sf. Vincent de Paul”. Călugăriţele au sosit în Bucureşti în 1906, la
îndemnul Monseniorului Vladimir Ghika, care le cunoscuse la Salonic, unde
fratele său era diplomat. Proprietatea fusese anterior cunoscută sub numele localului „Vila Regală”.
A.N.D.M.B., fond P.M.B. Tehnic, A.N.D.M.B., fond P.M.B. Tehnic, Spre nord moşia familiei Filipescu se
învecina cu proprietatea colonelului Gherghel, azi strada căp. Demetriade, spre
str. Andrei Mureşanu şi Sofia.
Era seara de
Moş Nicolae şi locatarii din blocul de lângă Terasa Fericirii abia reuşiseră
să-şi culce copiii, după ce băgaseră desigur reşourile în priză, pentru că la
calorifer căldura era spre zero. Ce-i drept, temperaturile mai crescuseră un
pic afară, erau două grade, aşa că nici nu era nevoie prea mare de calorifere
fierbinţi.
Începând cu anul 2017 au
intervenit o serie de modificări fiscale, ce au avut un impact asupra cotelor
de întreţinere, peste care au venit şi majorările operate de furnizorii şi
prestatorii de servicii.
Eu şi
taximetristul străbatem Bucureştiul la 6.30 dimineaţa, una dintre puţinele
perioade ale unei zile în care poţi lua un taxi care să nu facă două ore din
punctul A în punctul B. Cu toate astea, chiar şi ora 6.30 începe să devină de
la o vreme problematică.
Ca în fiecare an, iarna a luat prin surprindere autorităţile
locale din Bucureşti. Este adevărat că a devenit cam neobişnuit să vezi zăpadă
la mijlocul lui noiembrie, când de crăciunul trecut aveam temperaturi de
primăvară, dar asta nu scuză reacţiile reactive şi defensive ale
municipalităţii conduse de Gabriela Firea.
Cercetarea de arhivă, coroborată cu
unele informaţii din memorialistica publicată recent sau cu documente din
arhive de familie, au condus la reconstituirea, în măsura dovezilor identificate
până acum, a istoriei parcelării, proprietarilor sau chiriaşilor, a creatorilor
proiectelor de arhitectură şi antreprizelor de construcţie.
După modelul parcelării L. Blank şi A. Filipescu, doi bancheri belgieni, Allard şi Baelde, au ideea realizării unui proiect de mare anvergură în nordul Bucureştiului, începând cu 1913.
Parcelarea
Filipescu reprezintă cea mai importantă iniţiativă privată antebelică care
contribuie
la extinderea orasului Bucuresti înspre nord.
Circul de cinci
ani cu tramvaiul prin Bucureşti. Am văzut de toate, unele mai bune,
altele mai rele. La început m-am crispat, apoi m-am relaxat, am aflat care sunt
orele la care stai într-un picior şi orele la care îţi găseşti un loc liber,
care sunt acele părţi ale traseului în care n-are importanţă cum îţi ţii geanta
şi care-s momentele în care trebuie să-ţi protejezi portofelul.
Data de 28 septembrie 2018 a
reprezentat momentul de la care noua reglementare, în domeniul asociaţiilor de
proprietari, a intrat în vigoare. Una din modificările intervenite face
trimitere şi la modul de emitere a chitanţelor.
Am văzut acum
câţiva ani o femeie căreia i-a fost smuls un cercel din ureche. A rămas efectiv
însângerată în tramvai, în timp ce hoţul a coborât în fugă şi dus a fost. Am
auzit şi de telefoane furate din mână, în staţie, în timp ce tramvaiul stătea
să plece, dar de un timp am avut impresia că incidentele astea sunt din ce în
ce mai rare. M-am relaxat.
Dezvoltarea Bucureştiului înspre nord reprezintă una dintre cele mai interesante etape istorice de la începutul secolului al XX-lea. Parcelarea de vile a familiei Boerescu, iniţiativă privată, devine atractivă pentru Comuna Bucureşti, care cumpără terenurile în 1911, impunând un regulament de construire.
Luni, 15 octombrie 2018, în Bucureşti, ADR-SE în parteneriat cu OPTAR au lansat oficial proiectul de elaborare a primei Strategii naţionale de încurajare a utilizării bicicletei.
