VIDEO Tânăra care şi-a bătut câinele în tramvai a fost amendată, iar patrupedul îşi caută acum stăpân 7

La ora 14.30 mi-am legat bicicleta în faţa Primăriei Capitalei. Am arătat cartea de identitate persoanei de la intrare şi am spus că trebuie să ajung la „Comisia de mediu“ a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Avem o nouă reglementare în materie şi în mod surprinzător, cererile scrise şi procedura pusă la dispoziţia proprietarului nu ocupă primul loc. Tot mica bârfă, nemulţumirea exprimată pe la colţuri sau revărsarea tuturor problemelor în adunarea generală, sunt în frunte.

Un om a strănutat în tramvai. În mod normal, un strănut în tramvaiul 36 e cel mai firesc lucru din lume, ba chiar poate să nu fie băgat în seamă, aşa cum nebăgate în seamă sunt de obicei orice alte sunete scoase de diverse orificii ale unui corp uman în acel tramvai. Dar iată că acum, în ziua declarării epidemiei de gripă, un strănut pune capăt oricărui sentiment de încredere, dacă mai rămăsese ceva de felul acesta prin minţile călătorilor.

Ies din apartament într-o seară, iar pe coridor pâlpâie un bec amărât. Ca să ajung acolo unde vreau trebuie să trec printr-o zonă în care nu văd mai nimic. Ba da, văd jos o formă care ar putea fi aproximativ un gândac enorm. E un gândac cât casa şi ca să trec pe acolo trebuie să calc peste sau prin, oricum ceva neplăcut, mai ales dacă începe să se mişte.

Noua reglementare aplicabilă asociaţiilor de proprietari, face trimitere şi la bugetul de venituri şi cheltuieli. Cade în sarcina adunării generale adoptarea şi modificarea bugetului, conform art.53 lit. d din Legea 196/2018.

Avem în vedere în acest material modul în care este inclusă asociaţia de proprietari într-un astfel de demers şi nu situaţia existentă la nivelul Sectorului 2. Poate fi pusă asociaţia în situaţia unui intermediar între autoritatea publică locală şi proprietar?

De departe, în noul an, noua lege privind asociaţiile de proprietari va da cele mai mari dureri de cap celor implicaţi în activitatea curentă. Primul hop: convocarea şi reconvocarea corectă a adunării generale.

Miercuri seara. Ziua aceea din săptămână în care disperarea şi speranţa sunt egale, deci se anulează, aşa încât nu mai simţi nimic. Plouă. Aşteptăm tramvaiul 36, cu gâturile mai lungi cu vreo 3-4 centimetri decât într-o zi normală. Plouă pe noi la capătul Bucureştiului, iar acoperişul metalic, îngust, montat anul acesta în staţie, nu poate adăposti nici măcar un câine foarte mic.

Pe colţul Soselei Jianu nr. 28 cu Aleea Gherghel (lângă proprietatea colonelului Gherghel) a fost construit, în etape, începând cu 1912, aşezământul patronat de ordinul catolic al surorilor de caritate „Sf. Vincent de Paul”. Călugăriţele au sosit în Bucureşti în 1906, la îndemnul Monseniorului Vladimir Ghika, care le cunoscuse la Salonic, unde fratele său era diplomat.  Proprietatea fusese anterior cunoscută sub numele localului „Vila Regală”.

A.N.D.M.B., fond P.M.B. Tehnic, A.N.D.M.B., fond P.M.B. Tehnic, Spre nord moşia familiei Filipescu se învecina cu proprietatea colonelului Gherghel, azi strada căp. Demetriade, spre str. Andrei Mureşanu şi Sofia.

Era seara de Moş Nicolae şi locatarii din blocul de lângă Terasa Fericirii abia reuşiseră să-şi culce copiii, după ce băgaseră desigur reşourile în priză, pentru că la calorifer căldura era spre zero. Ce-i drept, temperaturile mai crescuseră un pic afară, erau două grade, aşa că nici nu era nevoie prea mare de calorifere fierbinţi.

Eu şi taximetristul străbatem Bucureştiul la 6.30 dimineaţa, una dintre puţinele perioade ale unei zile în care poţi lua un taxi care să nu facă două ore din punctul A în punctul B. Cu toate astea, chiar şi ora 6.30 începe să devină de la o vreme problematică.

Ca în fiecare an, iarna a luat prin surprindere autorităţile locale din Bucureşti. Este adevărat că a devenit cam neobişnuit să vezi zăpadă la mijlocul lui noiembrie, când de crăciunul trecut aveam temperaturi de primăvară, dar asta nu scuză reacţiile reactive şi defensive ale municipalităţii conduse de Gabriela Firea.

Începând cu anul 2017 au intervenit o serie de modificări fiscale, ce au avut un impact asupra cotelor de întreţinere, peste care au venit şi majorările operate de furnizorii şi prestatorii de servicii.

După modelul parcelării L. Blank şi A. Filipescu, doi bancheri belgieni, Allard şi Baelde, au ideea realizării unui proiect de mare anvergură în nordul Bucureştiului, începând cu 1913.

Cercetarea de arhivă, coroborată cu unele informaţii din memorialistica publicată recent sau cu documente din arhive de familie, au condus la reconstituirea, în măsura dovezilor identificate până acum, a istoriei parcelării, proprietarilor sau chiriaşilor, a creatorilor proiectelor de arhitectură şi antreprizelor de construcţie.

Parcelarea Filipescu reprezintă cea mai importantă iniţiativă privată antebelică care contribuie la extinderea orasului Bucuresti înspre nord.