Misterul ulcelei străvechi care a incitat imaginaţia arheologilor români: „Este foarte rară, dacă nu cumva unică“

Misterul ulcelei străvechi care a incitat imaginaţia arheologilor români: „Este foarte rară, dacă nu cumva unică“

Arheologul Mircea Mamalaucă şi "Frumoasa" FOTO Sabina Ghiorghe

Un obiect vechi de peste 1.600 de ani, descoperit şi păstrat ani de zile de o învăţătoare care nu a realizat importanţa acestuia, a atras atenţia specialiştilor după zeci de ani de când a fost scos la suprafaţă

Ştiri pe aceeaşi temă

„Frumoasa”, denumire dată de cei care au restaurat şi conservat obiectul, este păstrată cu grijă departe de ochii curioşilor. Este vorba despre un vas ceramic confecţionat cu măiestrie aparte despre care se crede că ar fi unic în lume. După părerea unor specialişti vasele frumos şi bogat ornate ar putea fi încadrate în rândul obiectelor de lux sau sunt legate de practici ritualice.

Muzeul "Vasile Pârvan" Bârlad a primit prin donaţie, în 2014, vas vechi de 1.600 de ani ce aparţine culturii Sîntana de Mureş, specială prin calitatea materialului folosit, cât şi al decoraţiunilor. Este atât de fin lucrat încât imită porţelanul, spun arheologii.

Vasul a fost descoperit şi păstrat multă vreme de o învăţătoare din comuna vasluiană Puieşti pe care a lăsat-o în grija şcolii după ce s-a mutat în altă localitate. Constantin Gherghescu, directorul Liceului tehnologic din Puieşti a donat vasul muzeului bârlădean. Nefiind cunoscut locul exact unde a fost găsit, ci fiind cunoscute doar nişte repere vagi, cercetărorii au pornit căutările din satul Iezer, comuna Puieşti, din punctul cunsocut sub numele „Ciubota”.

Un artist al culturii Sîntana de Mureş

„Putem afirma fără teama de a greşi că avem de-a face cu un vas deosebit, foarte rar, dacă nu unic. Este realizat dintr-o pastă foarte fină, uniform arsă, dar mai ales foarte frumos ornamentat. În literatura de specialitate avută la dispoziţie nu am găsit un vas similar ci doar câteva vase oarecum asemănătoare în ceea ce priveşte forma, dar nu şi în privinţa decorului. Probabil a fost realizat de un meşter olar foarte priceput, care stăpânea atât meşteşugul olăritului, cât şi al decorării, dovedindu-se un adevărat artist”, a explicat, pentru „Adevărul”, arheologul Mircea Mamalaucă, directorul muzeului bârlădean.

Înflăcăraţi de ideea că ar fi foarte aproape de o descoperire de senzaţie, au fost făcute cercetări de suprafaţă în punctul numit „Ciubota”. Pe malul pârâului Iezer, la mai puţin de un kilomtreu de satul cu acelaşi nume, a fost descoperite mai multe urme care au aparţinut cel mai probabil unei locuinţe de secol IV e.n. Au fost găsite doar fragmente de vase (oale, boluri, castroane) greu de încadrat din punct de vedere tipologic, fiind aproape imposibil de stabilit tipul vaslui din care au făcut parte cioburile găsite. Cert e că acestea au fost făcute din materiale diferite şi cu tehnici diferite. Aşa se face că cea mai mare descoperire a rămas tot cea făcută de învăţătoarea care a dezgropat vasul ce a determinat demararea cercetărilor.

„Vasul a fost lucrat la roată din pastă foarte fină, bine arsă, de culoare cenuşiu închis spre negru. Practic este vorba despre un strat de angobă de culoare neagră. Din cauza condişiilro din sol sau a celor după extragerea din pământ, stratul de angobă are tendinţa de a se şterge. Cana are fundul inelar, cu toartă foarte lată, faţetată, dar cu partea superioară lipsă”, a detaliat muzeograful Mamalaucă.

Înălţimea, atât cât s-a păstrat, este de 20 de cm, diametrul vaslui în zona bitroconismului maxim este de 24,4 cm, iar cel al fundului este de 9,8 cm. Decorul este desfăşurat pe trei registre (nervuri în relief).

„După studierea fregmentelor adunate în urma cercetărilor de surpafaţă, dar şi a vasului primit de la directorul din Puieşti, am încercat să realizăm o încadrare cronologică şi culturală. Se poate lansa ipoteza că avem de a face cu o serie de piese frecvent întâlnite în aria culturii Sîntana de Mureş- Cernjachov, respectiv secolului IV după Christos”, susţine Mircea Mamalaucă.

În literatura de specialitate au fost găsite informaţii despre prezenţa unor vase asemănătoare fie ca foirmă, fie ca decoraţiuni, repsectiv în necropola de la Bârlad (Valea Seacă).

„Frumoasa” a fost prezentată recent arheologilor din toată ţara în cadrul sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice organizate în luna mai de Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad şi studiul va fi inlcus în revista muzeului „Acta Musei Tutovensis” ediţia 2017.

Citeşte şi:

Descoperire de proporţii în judeţul Vaslui. Secretele unui proiect început acum 20 de ani, care a scos la iveală o aşezare umană de secol IV

În căutarea relicvelor din judeţul Vaslui. Şantierul arheologic de la Polocin se redeschide

Arheologii de la Muzeul „Vasile Pârvan“ din Bârlad au făcut o nouă descoperire de senzaţie, reuşind să găsească o asezare care datează din secolul IV.

FOTO Descoperire paleontologică unică în România făcută într-un sit din Vaslui

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările