Mlaştinile Satchinez, paradisul egretelor şi al stârcilor. Cum ajungeţi să vizitaţi locul mirific numit „Delta Banatului“

Mlaştinile Satchinez, paradisul egretelor şi al stârcilor. Cum ajungeţi să vizitaţi locul mirific numit „Delta Banatului“

Mlaştinile Satchinez FOTO Ş.Both/Facebook/Primăria Satchinez

Sălbăticie. Mlaştinile Satchinez din Timiş, un ecosistem deosebit de frumos prin diversitatea sa, supranumite Delta Banatului, încep să fie promovate şi cunoscute de către autorităţi şi de iubitorii de natură.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aflată la 28 de kilometri de Timişoara, rezervaţia ornitologică „Mlaştinile Satchinez“ a fost mai mereu un loc ţinut departe de ochii turiştilor.

Unul dintre motive ar fi că accesul la rezervaţie este destul de greoi. Din comuna Satchinez, se mai poate merge cu maşina doar câţiva kilometri, pe un drum de pământ. Restul drumului se face pe jos şi poate să dureze şi două ore.

De altfel, nu se doreşte realizarea unei şosele asfaltate, pentru a nu perturba habitatele. În aria protejată, accesul este restricţionat pentru vizitatori. În plus, nici dacă ai vrea, nu te-ai putea plimba, având în vedere solul mocirlos. O aventură în rezervaţie de capul tău ar fi primejdioasă, de accea este nevoie de ajutorul unor specialişti.

Este însă un loc foarte interesant pentru ornitologii şi biologii care studiază fauna.

Sunt aproximativ 150 de specii de păsări (dintre care 42 de specii cuibăritoare), majoritatea protejate pe plan european. Tot aici găsim 93 de specii de plante acvatice şi peste 900 de specii nevertebrate.

În rezervaţie trăiesc, de asemenea, vulpi, iepuri, căprioare şi porci mistreţi. Vegetaţia luxuriantă existentă în perimetrul rezervaţiei propriu-zise constituie un excelent camuflaj pentru cuibărit şi clocit. Ochiurile deschise de apă în mijlocul bălţilor sunt înconjurate de fâşii de stufăriş.
Salciile şi florile sălbatice, în special trandafirii sălbatici, completează peisajul.

ARIE PROTEJATĂ DIN 1942

Rezervaţia numită şi Delta Banatului a devenit arie protejată în 1942, în urma eforturilor renumitului ornitolog Dionisie Linţia, care a înfiinţat şi prima Staţiune Ornitologică din România şi a creat Asociaţia Bănăţeană de Protecţie a Naturei.

„În primul rând, termenul de mlaştină e cam impropriu spus. E tradus un pic greşit din germană. În Satchinez a fost colonizată o populaţie germană. De la ei vine. Dar e un fel de smârc, să fim mai aproape de realitate. În cadrul Academiei, ca preşedinte al Comisiei Monumentelor Naturii, am un dosar uriaş despre Satchinez. Cu tot ce s-a întâmplat din 1942. Dionisie Linţia, părintele ornitologiei din România, a pus sub protecţie această zonă. Ea a fost mult mai vastă. Ce avem astăzi e doar a 30-a parte din ce a fost“, a spus Dan Stănescu, care a făcut cel mai amplu studiu despre mlaştinile de la Satchinez.

Acest habitat natural este o reminiscenţă a vechilor mlaştini care acopereau aceste ţinuturi până la mijlocul secolului al VIII-lea.



RAIUL EGRETELOR ŞI AL STÂRCILOR

Printre speciile de păsări de la Mlaştinile Satchinez se află egreta mică, egreta mare, piciorongul, stârcul pitic, stârcul galben, stârcul de noapte, stârcul roşu şi stârcul cenuşiu. În anii ’40, Dionisie Linţia a cerut ca zona să fie protejată după ce tot mai multe egrete au început să fie vânate.

 „Egretele erau în număr foarte mare în zonă. La vremea respectivă, pana egretei era folosită la pălăria doamnelor importante. Pentru a pune la dispoziţia modei aceste pene, egretele erau împuşcate. Când s-a dat o lege pe ţară care interzicea împuşcarea egretelor, Linţia a profitat şi a spus că la Satchinez avem egrete care nu puteau fi împuşcate, cerând să se creeze o zonă protejată“, a mai povestit Dan Stănescu.

REZERVAŢIA S-A REDUS, PĂSĂRILE AU ÎNCEPUT SĂ DISPARĂ

Rezervaţia propriu-zisă, fără zonele de tampon, se întinde pe 122 de hectare. Cândva a fost însă mult mai mare... La fel, numărul păsărilor a fost incomparabil cu cel de azi, iar de asta vinovat se face omul!
„Până în buza satului a fost un lac. Acolo pescuiau oamenii. A fost pur şi simplu uscat. Când eram student, veneam în practică aici. Ne-au adus cu trenul... la un moment dat am văzut deasupra noastră un nor de aripi albe. Erau egrete, stârci de noapte, stârci galbeni, tot felul de alte păsări. Din tot ce a fost atunci, din bogăţia de păsări, nu mai există aproape nimic. Să zicem că dacă atunci au existat o sută, astăzi sunt 0,5. Omul este cel care îşi pune mereu amprenta, el distruge totul. În comunism, am ajuns la agricultura extensivă, s-au întins şi s-au extins, a fost secată fosta baltă, pentru a face păşune. S-a stricat absolut tot, iar habitatele iniţiale au dispărut“, a mai spus Stănescu.

Locuitorii din Satchinez îşi amintesc că în urmă cu 30 de ani, prin sat intrau broaşte ţestoase de dimensiunea unei mingi de fotbal. Odată cu secarea lacului de la buza localităţii, au dispărut multe vietăţi.

PROMOVARE CU PAŞI MĂRUNŢI

Pentru că Timişoara se pregăteşte să devină Capitală Culturală Europeană, tot mai multe locuri ascunse de ochii lumii au început să fie redescoperite şi transformate în destinaţii turistice. Asta se întâmplă şi cu Delta Banatului. Deocamdată cu paşi mărunţi.

În Satchinez funcţionează un infocentru turistic, unde doi angajaţi de la primărie sunt însărcinaţi să ofere informaţii.

Asociaţia Pentru Promovarea Turismului Timiş a montat un panou care arată drumul şi să îi informeze pe turişti despre ce se găseşte în zona rezervaţiei ornitologice.

A fost depus şi un proiect transfrontalier România-Serbia care, dacă va fi acceptat, se vor putea face mulţi paşi înainte.

„Este un obiectiv turistic foarte important pentru noi. Un prim pas a fost acest panou, dar este doar începutul. Asociaţia Pentru Promovarea Turismului Timiş, împreună cu partenerii din Serbia au depus un proiect, prin care urmează să se monteze foişoare, observatoare, se va face promovare şi atragere de turişti în zona Satchinez. Trebuie să profităm de această zonă deosebită de faună şi floră. Trebuie să atragem elevii pentru lecţii la biologie. Nu ştiu de ce nu s-au făcut până acum aceste lucruri. Din păcate, rezervaţia s-a redus mult şi ca dimensiune, dar şi ca număr de păsări. Eu pot să spun că acum este prins în strategia noastră turistică. Vrem să atragem atenţia asupra importanţei acestei zone, importanţa conservării şi promovării ei“, a declarat Călin Dobra, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

PE LISTA PROIECTELOR LIFE NATURA

Mlaştina aparţine comunei Satchinez, dar întreaga zonă este administrată de un custode privat.
„Este o arie protejată mai complexă. Pe lângă faptul că e rezervaţie naturală, e şi sit Natura 2000. Sunt două categorii diferite. Situaţia nu s-a schimbat foarte mult de când suntem noi administratori. Suferă de mai multă vreme, de câteva zeci de ani. În perioada comunistă s-au realizat o serie de lucrări hidrotehnice care au avut un impact pe termen lung.

Discutăm de pierderea unei cantităţi însemnate de apă din rezervaţie, fapt ce a determinat o serie de modificări ale ecosistemului umed de aici. S-a pierdut luciul de apă, ceea ce a determinat creşterea unui anumit tip de vegetaţie, s-au schimbat condiţiile de viaţă a speciilor ce trăiau aici. În ultimii ani, noua revoluţie agricolă aduce o nouă presiune asupra zonei. Terenurile sunt folosite din ce în ce mai intensiv, fapt care are un impact asupra habitatelor“, a spus Mihai Pascu, de la Asociaţia Excelsior, care se ocupă de administrarea rezervaţiei.

Pascu afirmă că se lucrează la elaborarea unor studii, iar apoi vor încerca să intervină, să propună o serie de proiecte de conservare.

„La începutul anului următor vom discuta de elaborarea planului de management inclusv cu factorii de interes local şi vom încerca să determinăm o gestionare mai sustenabilă a terenurilor în toată această zonă, pentru a nu fi afectate rezervaţia naturală şi situl Natura 2000“, a adăugat Mihai Pascu.
Rezervaţia a intrat în 1999 pe lista proiectelor Life Natura, prin care Comisia Europeană a investit sume importante pentru refacerea şi conservarea mlaştinilor din zonă.



„E SUFICIENT SĂ O PĂSTRĂM AŞA CUM ESTE“

Prmăria Satchnez nu a ştiut acum să promoveze această bogăţie pe care o au. Astăzi, ambiţiile sunt mari.

„Avem o adevărată bogăţie aici, aşa că am început să facem tot felul de campanii de informare. Rezervaţia se poate vizita. Avem drumul judeţean care intră până în localitatea noastră, iar din sat se poate ajunge până în zona de tampon, care se întinde pe 72 de hectare. M-au întrebat unii ce ar trebui să facem în acea zonă tampon. Eu spun că e suficient să o păstrăm aşa cum este. E o oază de linişte, de frumuseţe, vin acolo păsările rare, care se văd doar în Delta Dunării. Categoric, nu trebuie aprobare de la nimeni dacă vrea cineva să viziteze locul. Am reuşit să facem acest centru de informare turistică, care are doi ghizi turistici, care sunt la dispoziţia celor interesaţi. Cei care vin aici primesc informaţii despre această rezervaţie“, a declarat Florin Cheaua, primarul comunei Satchinez.

AMBARCAŢIUNI PE CANAL

Zona tampon a rezervaţiei depăşeşte 1.000 de hectare şi cuprinde acumularea Satchinez, balta Bărăteaz, balta Mare, balta Zootehnie şi balta Verbuncu. Dorinţa primarului este să decolmateze canalul, care ar putea fi folosit de mici ambarcaţiuni.

„Va trebui să facem o informare mai accentuată, să-i conştientizăm şi pe localnici să păstreze acest tezaur. Tot timpul avem probleme cu oamenii, intră în rezervaţie şi taie arbuşti, aruncă gunoi. Aici trebuie să depunem eforturi mari. Apoi, trebuie să ne ocupăm de logistică. Avem un canal care trebuie decolmatat. De asta ne gândim că principalul obiectiv este să achiziţionăm utilaje. Prin proiectul transfrontalier cu Serbia dorim să achiziţionăm un vaporaş, dacă se decolmatează canalul, ar putea să fie un canal navigabil“, a mai afirmat Florin Cheaua. Anul acesta, la Infocentrul Turistic s-au înregistrat în jur de 70 de vizitatori. Edilul-şef susţine că au fost şi oaspeţi străni, veniţi din ţări precum Italia, Germania şi Suedia. Au fost însă mulţi care nu au trecut pe la Info Centru, ci au mers direct în rezervaţie.

Perioada în care pot fi văzute păsările în rezervaţie este între 15 aprilie şi 15 septembrie, dar în toamnele şi iernile mai blânde se întâmplă să mai rămână câteva exemplare în aceste bălţi.

Satchinez şi legenda lui Pavel Chinezu

Comuna Satchinez mai are câteva poveşti în jurul cărora ar putea face turism. Se presupune că aici s-ar fi născut faimosul Pavel Chinezu (sau Kinizsi Pal), comandant în armata regelui Ungariei Matia Corvin, comite de Timişoara. A luptat împotriva expansiunii Imperiului Otoman, având faima să nu fi pierdut nicio bătălie în care a comandat oştile, cea mai reputată fiind Bătălia de la Câmpul Pâinii. În satul Hodoni poate fi admirat un superb conac, restaurat de actualul proprietar. În anul 1813, familia de baroni Manaszy-Barco dobândeşte proprietatea. În anul 1840 se construieşte „curia“ (conacul) familiei de baroni, amplasată pe un domeniu care cuprindea numeroase clădiri anexe, parcuri, plantaţii de arbori şi alei.

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările