Capitala Banatului revine la cele patru limbi istorice: Timișoara, Temeswar, Temesvár, Темишвар

Indicatoare noi la intrările în Timişoara

Toate intrările în Timișoara au fost împânzite cu indicatoare noi. Orașul folosește, pentru prima dată de la alipirea Banatului la România, cele patru limbi istorice; româna, germana, maghiara și sârbă.

În drumul spre titlul de Capitală Cultural Europeană, Timişoara va juca cartea multiculturalităţii, oraşul fiind binecunoscut pentru numersoasele naţionalităţi care au convieţuit aici de-a lungul istoriei. De scurt timp, cei care vizitează Timişoara sunt întâmpinaţi la intrarea în oraş de noile indicatoare, în care numele oraşului este trecut în toate cele patru limbi istorice: română, germană, maghiară şi sârbă: Timişoara, Temeswar, Temesvár, Темишвар.



GALERIE FOTO

Iniţiativa municipalităţii este cu atât mai lăudabilă cu cât legea nu îi obliga la această schimbare. Se ştie că în România, doar localităţile unde populaţia minoritară depăşeşte 20 la sută, este obligatoriu afişajul bilingv. În cazul Timişoarei, lucrurile s-au schimbat radical în ultimul secol. Dacă în 1910, din cei 74.003 locuitori, 32.963 erau germani, 28.645 maghiari, 7.593 români şi 3.490 de sârbi, astăzi, din cei peste 300.000 de locuitori, în proporţie de peste 85 la sută sunt români.

“Timişoara a fost şi este un oraş european. Dar mai cu seamă, este un oraş regional. Iar acest spirit trebuie să persiste aici. E absolut normal ca la intrări, numele oraşului să apară cele patru limbi istorice. Până la urmă este locul prin care intră foarte mulţi turişti străini. Multiculturalitatea oraşului este una din cărţile de vizită cu care vrem să devenim Capitală Culturală Europeană”, a declarat Adrian Orza, viceprimarul Timişoarei.

Paradis etnic în capitala Banatului

Chiar dacă de-a lungul anilor au avut loc numeroase modificări demografice, la Timişoara, numeroasele etni au trăit în linişte şi pace. Peste 20 de etni: printre care români, germani, maghiari, sârbi, evrei, bulgari, ucrainieni, slovaci, ţigani, croaţi, turci, tătari, armeni, francezi sau mai nou italieni şi arabi, au creat un mic Eldorado, iar capitala Banatului doreşte să rămână un model de convieţuire pentru întreaga Europă.

“A existat o politică naţională prin care totul trebuia românizat. S-a ajuns acolo încât nici măcar în ziare nu se putea folosi denumirile localităţilor în alte limbi. A funcţionat bine în anii 30, iar apoi a venit perioada lui Ceauşescu. E îmbucurător că Timişoara vrea să îşi respectă trecutul, cunoscut mereu pentru toleranţă”, a declarat istoricul Ioan Szekernyes, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Timişoara.

De remarcat că este pentru prima dată prima dată de la alipirea Banatului la România, când denumirea Timişoarei apare şi în altă limbă decât cea română.