FOTO VIDEO Viaţa la „stâna de piatră“, cea mai veche stână din România. Ciobanii spun că este construită pe timpul Imperiului Austro-Ungar

Cine a vrut să ajungă în Masivul Leaota nu a putut trece fără să observe poate cea mai mare stână din aceşti munţi, dar şi cea mai veche din România, aşa cum spun ciobanii. Stâna de Piatră, unică atât prin dimensiune, cât şi prin materialul folosit la construcţie, a fost construită în 1890.

Stâna este localizată în În Muntele Românescu, parte a Masivului Leaota. La înfiinţare, spun ciobanii, stâna măsura aproape 400 de metri pătraţi, având saivanul acooperit cu şindrilă. A fost construită din piatră şi var.

Ar fi fost ridicată de baronul Belu, iar astăzi este în familia Diaconescu, din comuna Runcu, ajunsă la a patra generaţie de crescători de animale. 

Ciobanii sunt cei care ştiu toate poveştile din zonă şi spun că această stână ar fi cea mai veche dar şi unică prin materialul şi dimensiunea ei.

“Ştiu această poveste de la bunicul meu. Această stână a fost construită de Baronul Belu, pe timpul imperiului austro-ungar. După aceea a fost renovată de un anume Purnichescu, în 1940. Era mult mai mare decât se vede. Mă chinui să o întreţin şi să o dau mai departe. În familia noastră este din 1973. Tatăl meu a fost stăpân în munte. Este printre singurele stâne din România construită din piatră. Au mai rămas încă stâlpii de piatră care ne arată cât de mare era construcţia. Când eram mic aici îmi făceam vacanţele, împreună cu tatăl meu şi cu bunicul”, ne-a spus Cătălin Diaconescu, proprietarul animalelor. 

Baciul Grigore a urcat în vârful Românescu, la stâna de piatră, de la 17 ani şi de atunci lucrează la acelaşi stăpân. Îşi aduce aminte cum furat meseria de la bacii bătrâni.

“Eu am învăţat meseria asta de la cei mai bătrâni, pentru că nu vroiau să mă înveţe. Când am venit eu aici, stâna era învelită cu şindrilă”, spune Gigi Secăreanu, baci.

Din păcate însă, stâna nu mai are acum aceleaşi dimensiuni, din ea păstrându-se doar o parte. Cei care locuiesc însă aici sunt la fel de primitori ca şi ciobanii de altădată. Oricine trece în zonă se poate adăposti peste noapte, fiind ospătat cu bulz, jintiţă sau caş proaspăt.

Secretul brânzei de burduf

Stâna din Românescu adăposteşte 51 de vaci şi 500 de oi. Acolo lucrează cinci bărbaţi, pentru care stâna este casă, patru luni pe an. Oamenii au învăţat de la bătrâni secretul meseriei şi încearcă să-l păstreze şi să-l dea mai departe. 

“Caşul când se face se lasă o zi la scurge. După scurgere se depozitează la buturoaie de brad. Se lasă 10-11 zile. După asta se scoate şi se dă prin maşină şi se amestecă cu sare. Se bagă un kg de sare la 40 de kg de brânză. Apoi se bagă în coajă de brad”, mai spune baciul.