Marius Arald Fieraru modelează talentul artistic al copiilor olteni

Directorul Şcolii Populare de Arte şi Meserii Slatina este un interpret desăvârşit la instrumentele cu clape, a înfiinţat Corul „Vocess Primavaera” şi promovează meşteşugurile populare olteneşti.

Studiază pianul de la vârsta de cinci ani, iar dragostea pentru artă l-a făcut să urmeze o carieră în domeniu. A învăţat tainele ţambalului şi naiului, însă clapele l-au atras în mod deosebit. „Vin dintr-o familie cu rădăcini în arta interpretativ- muzicală: bunicul tatălui era violonist, tatăl ţambalist. Şi eu am cochetat ani buni cu ţambalul, dar dragostea dintâi a fost pianul, pe care am început să-l studiez la Şcoala Populară de Arte cu profesorul Felix Săvescu, apoi cu Constantin Sandu”, spune Marius Fieraru.
Ţambalul i-a adus şi câteva premii importante: premiul II în 1985 la Festivalul Naţional „Cântarea României” şi premiul I în 1986 cu Taraful elevilor de la Casa Pionierilor, însă adevărata satisfacţie i-au adus-o clapele, devenind la rându-i îndrumător pentru copiii talentaţi. „De-a lungul celor 14 ani de profesor la Şcoala Populară au trecut prin mâinile mele circa 150 de copii. Mulţi sunt absolvenţi de conservator, acum colegi de breaslă, profesori de educaţie muzicală”, mărturiseşte acesta.

A părăsit sistemul sanitar pentru muzică
Prima slujbă a avut-o după terminarea liceului, în 1991, ca muncitor necalificat într-un magazin alimentar, devenind după şase luni vânzător. A absolvit în 1995 Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davida”- specializarea asistent medical generalist. „Nu am profesat ca asistent. Mi-am dat seama că, deşi dragostea de a face bine aproapelui este mare, nu am tăria de caracter necesară atunci când cel de lângă tine se întâlneşte cu moartea. Aşa că m-am întors la dragostea dintâi- pianul, iar în 1999 m-am înscris la Conservator”, spune el.
În 1997 s-a angajat profesor la Şcoala de Arte, iar din 2004 este directorul instituţiei. „Cânt în fiecare zi. Pentru mine, a cânta înseamnă a respira! Cea mai mare realizare este aceea de a înfiinţa alături de Maria Silinescu corul de copii al clasei de canto „Vocess Primavaera”, o mică pepinieră din care deja s-au afirmat pe piaţa artistică nume cu rezonanţă: Alina Dorobanţu, Maria Popescu, Cristina Diaconeasa, Mariana Defta sau Marian Ilinca”, se mândreşte directorul.

Meşteşugurile tradiţionale, revitalizate prin ucenici
Ca director, militează pentru păstrarea meşteşugurilor populare prin transmiterea secretului acestei arte către tineri ucenici. „Avem clase de ceramică- olărit, ţesut-cusut, cioplit în lemn, iconografie şi cojocărit. Dorim să revitalizăm meşteşugul încondeiatului ouălor. Consider că meşteşugurile tradiţionale vor fi una dintre cărţile de vizită ale României; ele reprezintă forţa, spiritualitatea şi valoarea unui popor”, încheie Marius Fieraru.


PROFIL
NĂSCUT. 3 ianuarie 1973, Slatina
STUDII. Master Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Piteşti
               Conservatorul Bucureşti- Orchestraţie dirijată
FAMILIE. Căsătorit, un copil

•• ce-i place
„Îmi place ceea ce fac la Şcoala de Arte, unde muncesc cu pasiune şi caut în fiecare zi noi provocări din punct de vedere profesional. Îmi place să modelez simţul artistic al copiilor. Cea mai mare bucurie este pentru mine atunci când simt că au înţeles ceea ce lucrăm şi prin zâmbetul lor îmi oferă satisfacţia unei munci împlinite”

•• ce nu-i place
„Nu-mi place să fiu minţit, să las lucrurile de astăzi pe mâine. Nu-mi plac oamenii ascunşi, lipsiţi de curaj, cei care nu sunt capabili să recunoască atunci când greşesc. Nu-mi plac situaţiile de mijloc- jumătăţile de măsură.”

Întrebări şi răspunsuri
•• Este recunoscută arta populară mai mult în ţară sau în străinătate?
Expoziţiile cu obiectele meşterilor populari sunt reale succese în afară. Dar şi la nivel naţional se observă o altă atitudine în ultimii ani, o deschidere a publicului. Mulţi iubitori ai artei populare sunt interesaţi să achiziţioneze vase tradiţionale din Ţara Oltului de Jos. Foarte căutată este ceramica neagră de Vădastra, profesorul Ionel Cococi fiind premiat în 2010, pentru a treia oară, în cadrul  Festivalului Internaţional de Artă Populară Iaşi. Meşterii olteni sunt celebrităţi în toate târgurile populare din ţară sau din afară.

•• Proveniţi dintr-o familie de muzicieni. Aveţi satisfacţia că acest talent nativ va fi transmis mai departe generaţiilor viitoare?
Băiatul meu, Andrei Mădălin, are zece ani şi cochetează cu muzica, dar nu cred că va face carieră în acest domeniu. Cântă la pian şi îl las să descopere frumuseţea instrumentului, să găsească singur modalitatea de a se apropia şi a înţelege farmecul sunetului. Este pasionat mai mult de limba engleză şi ştiinţe.