Cum sunt oltenii şi oltencele? Ei - glumeţi şi aprigi la mânie, ele - înflăcărate şi rele de gură? Mituri analizate de specialişti

Cum sunt oltenii şi
oltencele? Ei - glumeţi şi aprigi la mânie, ele - înflăcărate şi rele de gură? Mituri analizate de specialişti

Oltenii sunt mândri de seminţia lor    (FOTO: Mugurel Manea)

Locuitorii din zona de centru-sud a ţării au imaginea încetăţenită a unor persoane puse mai mereu pe glumă, care vorbesc mai repede şi mai tare decât ceilalţi, mercantili şi aprigi la mânie. Oltencele, de asemenea, sunt apreciate de unii, temute de alţii pentru temperamentul lor aprig. Specialiştii spun că explicaţia unor asemenea trăsături de caracter vine din istorie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oltenii, respectiv locuitorii din zona centrală de sud a teritoriului României din prezent, ar prezenta cele mai multe caracteristici ale dacilor şi din partea romanilor. Dintre toate regiunile mari istorice ale ţării, Dacia Malvensis, cum se numea atunci teritoriul Olteniei pe vremea cât a făcut parte din Imperiul Roman, a rămas cel mai mult sub stăpânire romană.  Pe atunci, Oltenia cuprindea Banatul, Dobrogea şi o mică parte din sudul Ardealului. Ulterior, zona Olteniei a reprezentat judeţele Dolj, Gorj, Olt - până la râul Olt, Vâlcea – tot până la Olt, comuna Islaz din Teleorman, Mehedinţi - fără Orşova şi Eşelniţa. Soldaţii romani lăsaţi aici şi însemnând latinofoni aduşi din toate colţurile Imperiului, înregimentaţi în legiuni şi cohorte, nu s-au restras simultan împreună. Mulţi romani au rămas pe teritoriul ţării noastre, unii atraşi de bogăţia locurilor şi rodnicia pământului, alţii de frumuseţea localnicelor. Odată cu ei ar fi rămas însă şi toate celelalte trăsături specifice seminţiilor din care făceau parte, indiferent că vorbim despre latini, slavi etc. În timp, acestea au contribuit la “cizelarea” comportamentului locuitorilor autohtoni ai zonei.

Specialiştii sunt aproape la unison de acord că aceasta pare a fi singura explicaţie a diferenţierilor de caracter dintre locuitorii zonelor istorice ale României de azi. Profesorul de istorie Ion Ivaşcu spune, de exemplu, că oltenii cred despre ei că sunt mai frumoşi şi mai iuţi la mânie deoarece aşa erau şi romanii sau dacii.

“Comparativ cu ardelenii, oltenii sunt persoane care nu-şi prea respectă cuvântul dat, sunt mai degrabă oamenii interesului, acest caracter mercantil al afacerilor fiind specific romanilor. Dar oltenii au şi calităţi: sunt drepţi şi curajoşi, iar, dacă au o cauză, sunt gata să meargă până la capăt pentru aceasta. În regiunea Olteniei au staţionat cel mai mult trupele romane, asta ne spune istoria, faţă de toate celelalte regiuni istorice ale României de azi. Inclusiv după marea retragere aureliană, pe teritoriul Olteniei au rămas în continuare mulţi soldaţi romani din toate zonele Imperiului Roman, în vreme ce s-au retras din celelalte teritorii româneşti, aceasta pentru că Dacia Malvensis, cum era numită Oltenia pe atunci, era cel mai aproape de graniţa Imperiului faţă de restul zonelor istorice româneşti. De aici este şi faptul că oltenii utilizează frecvent timpul perfectul simplu, vorbind o limbă română mai clară gramatical”, spune profesorul de istorie Ion Ivaşcu din Slatina.

Oltencele: “Suntem autoritare şi controlăm totul”

Temperamentul vulcanic al oltenilor ar fi, spun specialiştii, tot o moştenire de la daci şi romani. Sociologul Mirel Tabacu din Slatina pune pe seama aceloraşi influenţe socio-culturale şi istorice şi temperamentul aprig al oltencelor.

“Faptul că se spune despre oltence că sunt <<rele de gură>> este puţin exagerat, consider eu, dar un sâmbure de adevăr există în sensul că nu se poate spune cu certitudine că doar femeile din Oltenia sunt <<rele de gură>> cât, mai ales, ele sunt mai posesive decât femeile din restul zonelor ţării, adică pun mai mult suflet în ceea ce fac, în ce vorbesc şi în modul cum vorbesc. Făcând o comparaţie între tipologia femeilor din tot teritoriul României, între comportamentul şi modul lor de a comunica este imposibil să nu observi că există unele diferenţe. Iar acest lucru nu este valabil doar în ce priveşte situaţiile despre care tocmai am vorbit, diferenţele fiind evidente şi în ce priveşte relaţionarea dintre grupuri”, spune sociologul Tabacu.

Sociologii sunt de părere că oltencele sunt cele mai încrezute, dar şi cele mai deştepte.

„Oltencele se descurcă în absolut orice situaţie. Sunt femei întreprinzătoare şi le place să îşi facă afacerea lor. Ştiu ce vor de cele mai multe ori. Fac curăţenie doar atunci când este cazul, iar majoritatea nu intră în bucătărie cu drag. Sunt femei frumoase, dar au un defect: se dau prea cocoş şi vor să controleze totul”, a spus Elena Stoica, sociolog din Craiova.

Oltencele recunosc cu mâna pe inimă că adoră să controleze absolut totul, iar în momentul în care cineva îndrăzneşte să le ştirbească din autoritate iese cu scandal.

„Este adevărcat că oltencele sunt cele mai frumoase femei. Nu am spus-o noi. Acest adevărat a ieşit în urma unui sondaj realizat de specialişti. Noi ne mândrim cu acestă titulatură. Tot timpul a existat o bătălie între oltence, ardelence şi moldovence. De fiecare dată noi am ieşit în faţă şi am câştigat <războiul>. Suntem autoritare şi controlăm totul. La mine acest lucru s-a transmis din generaţie în generaţie. Eu tot timpul am profitat de faptul că sunt frumoasă şi am obţinut ce am vrut. Oltencele au coatele ascuţite şi tot timpul reuşesc să îşi facă loc şi să ajungă în faţă”, spune Ioana Vlad.

Sexologii sunt de părere că oltencele vor să controleze totul şi în pat, iar de cele mai multe ori acest lucru îi enervează pe bărbaţi. "Au o putere de seducţie dusă la extrem, iar din acest motiv bărbaţii se gândesc tot timpul la ele. Sunt frumoase, iar nimeni nu a reuşit să demonteze acest mit. Oltencele fac primul pas de cele mai multe ori către partenerul lor”, a declarat sexologul Cătălin Stancu.

“Sunt oameni temperamentali, dar foarte pasionali”

Acesta este de părere că şi transmiterea “mesajelor” şi relaţiile inter-umane din zona Olteniei sunt mult mai intense decât cele din restul zonelor geografice.

“Oltenii, atunci când întreprind o anume activitate, o fac cu patimă, pun tot sufletul chiar dacă ceea ce fac este ceva minor - ei îi acordă o importanţă maximă. De aici, uneori, mai şi exagerează, de unde şi temperamentul lor specific de a fi mai şugubeţi decât ceilalţi, mai dezinvolţi, mai predispuşi la glume şi la a face haz chiar şi de propriile lor necazuri, fapt ce-i ajută să treacă mai uşor peste propriile lor probleme”, mai afirmă sociologul Mirel Tabacu.

Despre bărbaţi olteni se spune că au mintea şi sângele iute şi nu le plac lucrurile făcute la mântuială. "Sunt oameni temperamentali, dar foarte pasionali. Ţin de familie şi le plac lucrurile clare. Sunt persoane deştepte şi sunt capabile să întoarcă orice situaţie în favoarea lor. Se bucură cel mai mult de viaţă şi de familie. Se diferenţiază de restul bărbaţilor după grai. Folosesc perfectul simplu”, a precizat Elena Stoica, sociolog.

Bărbaţii olteni recunosc că, de cele mai multe ori, sunt căpoşi, vorbăreţi şi îngâmfaţi. "Nu înţeleg de ce există această rivalitate între olteni, moldoveni sau ardeleni. Noi suntem într-un fel, iar ei - în altul. Dacă stăm bine să ne gândim nici olenii nu seamănă unul cu altul. Este adevărat că vorbim mult şi suntem încăpăţânaţi, dar nu cred că ar trebui să deranjeze pe nimeni acest lucru. Suntem iubitori, sociabili, dar mai ales mândri de locul unde ne-am născut şi nu ezităm niciodată să îl arătăm celor care doresc să îl vadă”, crede Marius Rusescu.

De ce trebuie folosit mai des perfectul simplu şi de către restul românilor

Mai mulţi specialişti în lingvistică sunt de părere că limba română cea mai curată s-ar vorbi doar în Oltenia, cu toate timpurile verbului caracteristice limbilor de origine latină - inclusiv perfectul simplu -, cu accentul caracteristic limbii române, fără inflexiuni ungureşti sau slavone şi, mai mult, chiar cu “viteza” caracteristică limbilor latine. Folosirea corectă a timpurilor verbale dă precizie şi nuanţare temporală, dar utilizarea lor deficitară sau abuzivă dă particularitate oralităţii, de unde şi trăsăturile specifice graiului vorbit în regiunile mari ale ţării. Dealtfel, nu este o noutate pentru nimeni că oltenii conjugă cel mai bine verbele la perfectul simplu deoarece îl folosesc cel mai des în vorbirea curentă.

“Perfectul simplu, luat strict gramatical, este o acţiune trecută şi terminată cu puţin timp înainte de momentul vorbirii, este un trecut foarte apropiat de prezent. Mulţi cred că perfectul simplu ar fi ceva greşit şi că nu este indicat a fi utilizat, ceea ce este o mare greşeală: perfectul simplu este un timp perfect corect, recunoscut de Cademia Română, studiat la şcoală, iar faptul că el este folosit cu precădere în Oltenia şi în teritoriile limitrofe ţine de specificul zonei, fiind folosit în graiul de zi cu zi în special în mediul rural. Repet: folosirea perfectului simplu este foarte corectă şi indicată, are rolul său bine determinat în fluidizarea mesajului ce se doreşte a fi transmis, de unde şi vorba potrivit căreia oltenii ar cunoaşte cel mai bine gramatica limbii române sau că ar vorbi cel mai corect româneşte”, este de părere profesorul Cristian Ionescu de la Colegiul Naţional “Ion Minulescu” din Slatina.

Şi să nu uităm de polemica pe marginea limbii române: în vreme ce unii lingvişti internaţionali susţin în continuare că aceasta s-ar trage din limba latină, alţii spun că, din contră, limba română de azi ar fi precursoarea limbii latine sau, cu alte cuvinte, că limba latină ar fi o limbă “românească”.

"Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc”, a spus W. Schiller, arheolog american, în asentimentul căruia se află şi Antonio Bonfini, care spune: “Limba lor (a românilor, n.r.) n-a putut fi extirpată deşi sunt aşezati în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului încât parcă nu s-ar fi luptat atâta pentru viaţă cât pentru o limbă”. Aceasta ca să nu menţionăm afirmaţia lui Petru Maior din “Istoria pentru începutul românilor în Dacia”: "De aceia, măcar că ne-am deprins a zice că limba română e fiica limbii latinesti, adecă acelei corecte, totuşi dacă vom avea a grăi oblu, limba românească e muma limbii cei latineşti”.

Vă mai recomandăm pe aceeaşi temă:

De ce vorbesc oltenii la perfectul simplu? Cum au apărut în limbajul oltenesc celebrele „făcui”, „văzui” sau „dădui” - explicaţia specialiştilor

Topul celor mai bune bancuri despre Caracal, cel mai amuzant oraş din toată Oltenia. De ce pun caracalenii steaguri la poartă?

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările