Ce viitor are proiectul fostului ministru Daea. Secretar de stat: „Nu este scopul Casei Unirea să facă magazine“ VIDEO

Ce viitor are proiectul fostului ministru Daea. Secretar de stat: „Nu este scopul Casei Unirea să facă magazine“ VIDEO

Secretarul de stat din Agricultură, Emil Dumitru, s-a întâlnit cu legumicultorii din Olt FOTO Alina Mitran

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru, le-a explicat legumicultorilor, în cadrul unei întâlniri în judeţul Olt, care sunt planurile pentru Casa Unirea, proiectul fostului ministru Petre Daea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Reţeaua de peste 80 de magazine care ar fi trebuit înfiinţate în toată ţara pentru a comercializa produsele fermierilor români este istorie. Casa Unirea va avea altă menire, susţine secretarul de stat din ministerul Agriculturii, Emil Dumitru, care s-a aflat, joi, 8 octombrie 2020, în judeţul Olt, pentru o întâlnire cu legumicultorii. 

Pentru că judeţul Olt este principalul „furnizor“ în programul Tomata, mii de fermieri de aici fiind beneficiari ai sprijinului de 3.000 euro (micşorat în acest an la aproape 2.700 euro), întâlnirea organizată de Uniunea Salvăm Ţăranul Român a avut loc la Pleşoiu, o localitate reprezentativă pentru legumicultură.

„Avem un deficit de balanţă comercială pe tomate“

Emil Dumitru a subliniat din start că nu se va merge pe vechea orientare privind lanţul de magazine destinate comercializării produselor din fermele mici, pentru că, a susţinut acesta, altele sunt de fapt problemele fermierilor.

„Ideea este una generoasă, dar care s-a soldat cu un eşec lamentabil pentru că nu este scopul Casei Unirea să facă magazine. Cât volum de marfă să se vândă prin două magazine (n. red. – înainte de schimbarea de guvern s-a reuşit deschidere a două magazine, la Bucureşti şi Sibiu)?! Casa Unirea trebuie să fie un integrator, să ofere platforma de colectare, sortare, ambalare, etichetare, pe care ulterior legumicultorii să poată să negocieze cu lanţurile de magazine, cu magazinele de proximitate, pentru că ce am constatat este că nu au o problemă cu producţia. Ştiu să producă foarte bine, şi produse sănătoase, de calitate, problema este colectarea, sortarea, ambalarea. Practic o tomată noi nu ştim, ca şi consumatori, că vine din judeţul Olt şi este pe raftul magazinului sau este luată din Turcia. Asta trebuie să facă Casa Unirea, şi asta va face“, a declarat Emil Dumitru, menţionând că lucrurile trebuie schimbate şi în ceea ce priveşte programele pentru care se va oferi pe viitor finanţare.

„Eu îmi doresc ca măcar să putem să producem pentru consumatorii din România, să nu mai avem deficit de balanţă comercială. Până şi anul acesta, cu tot programul Tomata din ciclul I, unde am alocat 39,5 milioane euro, avem un deficit de balanţă comercială pe tomate. Asta ne spune că o parte din tomatele pe care legumicultorii noştri le-au produs în spaţiile protejate n-au ajuns în comerţul organizat“, a mai spus Dumitru.

Opt centre regionale de colectare şi finanţare prin Casa Unirea pentru sortare şi ambalare

Fermierii au recunoscut, la rândul lor, că programul Tomata, iubit de foarte mulţi, a avut şi multe părţi rele. Cei care exploatau suprafeţe mai mari şi-au împărţit ferma pentru a putea beneficia de subvenţie, iar fărâmiţarea exploataţiilor în niciun caz nu poate fi un avantaj pe termen lung în faţa competitorilor. 

„Cine a avut un hectar de solarii a fost nevoit să partajeze exploataţia în 10 părţi cadastrale ca să beneficieze de subvenţie, a fost o măsură foarte proastă. Vă rog frumos să veniţi cu măsuri care să pornească de la ţărani, de la pălmaşi, să pornească de acolo, de la noi! Pe viitor să comasăm terenuri, să veniţi cu astfel de măsuri. Haideţi să terminăm cu acest ţăran pe care îl ţinem la aparate tot timpul. Domnule, or progresăm, or ne lăsăm, sau îl lăsăm naiba să moară, pentru că s-a terminat acea poveste – să-i dăm şi lui Gheorghe 3.000, să-i dăm şi lui Vasile 5.000... Dezvoltaţi un anumit număr important de fermieri care să fie competitivi, domnule, pe piaţă!“, i-a cerut un fermier secretarului de stat.

La scurt timp, Emil Dumitru le-a explicat celor prezenţi care este viziunea pentru următorul exerciţiu financiar, cine va primi bani şi pentru ce. Fermierii asociaţi în cooperative şi grupuri de producători vor primi subvenţii mai mari, iar cei care se încăpăţânează să producă independent vor fi finanţaţi la valori mai mici. De asemenea, în următorul Program Naţional Strategic se vor regăsi măsuri care să susţină asocierea.

„Comerţul ăsta de hipermarket ocupă undeva la 80% din total comerţ civilizat în România“

„Trebuie să oprim vânzarea de iluzii către legumicultori făcând doar jumătăţi de măsură din tot felul de măsuri de finanţare care până la urmă nu ating obiectivul pe care noi ni l-am fixat. Este prioritatea zero pentru noi să ne asociem, dar nu o asociere forţată, ci o asociere stimulativă. Eşti un legumicultor asociat într-o cooperativă sau grup de producători, vei primi o intensitate de sprijin mai mare, nu eşti asociat şi vrei să rămâi în continuare independent, vei primi o intensitate de sprijin mai mică. 

Marea problemă nu este subvenţia cuplată de producţie, producţie ştie să facă toată lumea. Trebuie să discutăm de curs antreprenorial pe care trebuie să-l dezvoltăm şi trebuie să discutăm de cum punem marfa în comun să negociem, să avem forţă de negociere. 

Sortare, ambalare, etichetare, asta va fi măsura pe care o vom promova în perioada următoare, pe o formă de ajutor de stat şi să fie complementară cu ce avem deja aprobat de la Comisia Europeană, şi anume cele opt depozite regionale în programul naţional de recuperare şi rezilienţă, unde România are 6,5 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, desecare, drenaj, combaterea eroziunii solului şi cele opt mari depozite regionale. Dar ca să ajungem la cele opt mari depozite regionale, trebuie să avem nişte platforme unde să colectăm tomata“, le-a spus Dumitru fermierilor, insistând pe faptul că va trebui ca fermierii să înveţe să-şi personalizeze marfa şi să-şi susţină produsele. Casa Unirea ar urma să fie implicată în tot acest proces.

„Casa Unirea, dacă vrea să se reabilitateze în primul rând ca imagine şi ca acţiune în faţa dumneavoastră, a legumicultorilor, trebuie să facă câteva lucruri: trebuie să finanţeze aceste platforme de colectare, să finanţeze echipamente de spălare, de sortare, calibrare şi ambalare a produselor. Pentru că ulterior ştiţi dumneavoastră cum să negociaţi şi cu supermarketurile. Nu vreau să creăm o prăpastie între producţie şi comercializare. 

Plecăm de la o realitate care există de câţiva ani. Comerţul ăsta de hipermarket ocupă undeva la 80% din total comerţ civilizat în România. Nu este momentul să avem un război cu partenerii comerciali, însă este momentul să le spunem că ne dorim un parteneriat corect şi să eliminăm practicile comerciale neloiale. 

Deja ordonanţa de urgenţă cu practicile comerciale neloiale prin care se transpune directiva cu practicile comerciale neloiale am finalizat-o şi eu cred că şi dumnealor au înţeles mesajul pe care l-am transmis de nenumărate ori, pentru că noi oricât de mult am finanţa producţia, profitul, dacă nu avem o forţă de negociere, se va regăsi la ultimul din lanţ care are cea mai mare forţă de negociere“, a mai spus Dumitru.

VĂ RECOMANDĂM ŞI: 

Cum au influenţat supermarket-urile calitatea produselor din magazinul de stat UNIREA. „O s-avem numai «fete mari».Dacă unul nu livrează ce trebuie...“

Proiectul de suflet al lui Daea şi-a găsit sfârşitul. Singurele două aprozare deschise prin Casa de Comerţ Unirea se închid

Aprozarele lui Daea continuă cu bani mai mulţi, deşi anul trecut au fost un eşec

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările