Românul cu mâini de aur. Ultimul olar de la capătul ţării, care pregăteşte un superb muzeu al ceramicii în Ţara Oaşului

Ultimul artizan al ceramicii din Vama visează să înfinţeze un muzeu chiar în localitate. Foto. Adevărul

Istvanfi Gheza, ultimul meşter al ceramicii din Vama vrea să facă un muzeu unde să expună obiectele realizate de predecesorii lui şi nu numai. Visul lui este de a transmite mai departe tainele acestui meştesug, pe cât de frumos, pe atât de greu de învăţat.

După 40 de ani de muncă, artistul olar se poate lăuda cu mii de obiecte din ceramică care au prins viaţa în mâinile lui. Face anual câteva sute numai pentru Muzeul Ţării Oaşului acolo unde sunt expuse cele mai multe obiecte care îi poartă amprenta, însă visul lui este acela de a realiza un muzeu dedicat ceramicii chiar în Vama, localitate unde are atelierul de lucru şi unde şi-au desfăşurat activitatea bunicul şi tatăl lui care s-au ocupat tot cu acest meşteşug.

Aşezată în sudul Ţării Oaşului, pe şoseaua ce leagă Satu Mare de Sighet, chiar înainte de intrarea în Negreşti-Oaş, comuna Vama a fost un important centru de ceramică, unde smalţul asociat cu motive, culori şi procedee noi, a apărut de timpuriu, sub influenţa ceramicii bizantine. Culorile cu care se ornează vasele sunt naturale, aidoma celor de acum 2.000 de ani.

În mâinile olarului Gheza se transformă argila extrasă din localitatea Vama, materie primă specifică localităţii, dar şi din Bixad de unde obţine culoarea roşie, argila din Valea Măriei, localitatea Tur pentru culoarea neagă, verdele se face din oxid de cupru preparat de el, iar glazura ecologică sau smalţul este adus din Spania. Fiecare argilă este extrasă de meşterul care cunoaşte locurile, dar şi specificul fiecare argile în funcţie de vasul pe care vrea să îl facă. Petrece în atelier cel puţin zece ore în fiecare zi, însă satisfacţia e mare pentru că oamenii sunt interesaţi de ceramica din Vama, iar vasele de ceramică îşi menţin strălucirea chiar şi după un jumătate de veac.

"Momentan am o comandă pentru o pensiune. Doamna vrea să achiziţioneze vase, boluri pentru supă, platouri şi din moment ce lucrez cu glazură ecologică toată lumea îmi cere vase din care să poată mânca. Glazura aceasta nu are nimic chimic, însă pentru mine e o cheltuială în plus. Din 2007 nu s-a mai găsit smalţ ecologic la noi şi atunci am fost obligat să cumpăr din Spania", spune olarul.

Un muzeu dedicat ceramicii

Istvanfi Gheza este angajat al Muzeului Ţării Oaşului, acolo unde turiştii pot vizita obiectele realizate de el. În Vama are o mică expoziţie însă anul acesta meşterul vrea să îşi îndeplinească un vis. Acela de a recupera obiectele de ceramică realizate de bunicul şi tatăl lui, de la care a şi învăţat meşteşugul, pentru a le reabilita, iar turiştii veniţi în Vama să aibă în felul acesta ocazia de a vedea obiectele de ceramică realizate cele trei generaţii de olari, în timpuri diferite, fiecare exprimându-şi sentimentele proprii prin modelarea lutului.

Foto. Obiectele de ceramică realizate de meşterul olar, expuse la Muzeul Ţării Oaşului

"Mai nou asta fac, merg prin Vama pe la bătrâni şi încerc să recuperez obiectele lucrate de bunicul şi tatăl meu. Poate pentru alţii nu au o valoare atât de mare, însă pentru mine înseamnă mult. De la ei am învâţat şi într-o anumită parte este şi meritul lor că am ajuns să duc mai departe tainele ceramicii din Vama. Le ofer celor care îmi dau un obiect de ceramică veche, unul nou, iar pe cel vechi îl aduc în atelier şi îl recondiţionez, în felul acesta toată lumea câştigă. Îmi doresc foarte mult să pot face un muzeu al ceramicii în Vama", mărturiseşte Gheza.

Bucuroşi de oaspeţi

De-a lungul timpului, meşterul a participat la foarte multe festivaluri şi evenimente menite să promoveze tradiţiile locale. Concluzia lui este că tinerii sunt interesaţi de olărit, însă din păcate nu au de la cineva să înveţe arta modelării lutului, deoarece nu se fac asemenea cursuri la şcoala ca pe vremea când şi el a urmat astfel de ore.

"În cadrul activităţilor organizate cu Muzeul Ţării Oaşului, au fost copii care au avut posibilitatea de realiza câteva obiecte din ceramică. Har Domnului, la toate activităţile am avut destui copii care au fost încântaţi de meşteşug, mai mult şi săptămâna viitoare mai avem o grup de copiii. Încercăm să atragem tinerii pentru ca în felul acesta tainele olăritului să nu se piardă", spune Istvanfi Gheza.

Şi nu doar tinerii din zona Sătmarului se arată interesaţi de ceramica din Vama şi tainele acestui meşteşug. Meşterul Gheza a expus şi peste graniţe, iar impresiile europenilor au fost cât se poate de pozitive, motiv pentru care unii s-au decis să vizite localitatea Vama şi să vină să înveţe chiar de la olar cum se fac obiectele din ceramică.

"Cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, Adrian Ştef am fost la târgul din Viena, acolo ne-am întâlnit cu diferite personalităţi, cu operatori de turism, iar după ce am ajuns acasă deja m-au sunat că vor să vină să viziteze. Chiar sâmbătă am un grup de tineri din Letonia", spune Gheza.

Foto: Meşterul Gheza ( dreapta) la târgul de la Viena alături de autorităţile locale şi de alţi artişti din zona Oaşului

Mai puteţi citi:

Sylvia Plachy, celebra fotografă şi mama lui Adrien Brody: „Succes e atunci când poţi să fii în viaţă ceea ce îţi doreşti să fii”