Tripla crimă de la Stoeneşti a ajuns la Înalta Curte. Recursul în casaţie vizează vizează probleme de legalitate privind ancheta şi judecata
0
După ce, în noiembrie 2018, Curtea de Apel Piteşti a stabilit pedepse grele pentru Vasile şi Dorel Durleci, fratele, respectiv tatăl lui Laurenţiu Durleci, singurul găsit vinovat de instanţa de fond pentru triplul asasinat din primăvara lui 2016, de la Stoeneşti - Argeş, dosarul a ajuns la Curtea Supremă. Recursul în casaţievizează probleme de legalitate privind ancheta şi judecata, şi nu probleme de fond
Dosarul sângeroasele crime din primăvara anului 2016, când o tânără de 17 ani, Laurenţia Durleci, tatăl ei, Filip Tinca (37 ani) şi bunicul fetei, Paul Durleci (57 de ani), au fost înjunghiaţi cu 48 de lovituri de cuţit ar putea fi rejudecat.
Prin avocatul Florentin Sorescu, Vasile Durleci şi Dorel Durleci şi, achitaţi de prima instanţă, dar condamnaţi de Curtea de Apel Piteşti la 20 de ani şi 8 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, respectic 15 ani şi 8 luni de închisoare pentru complicitate la omor calificat.cer printre altele, rejudecarea dosarului, în sensul administrării unor probe care n-au fost admise de completul de trei judecători al Curţii de Apel Piteşti, complet care i-a condamnat la închisoare pe cei doi, după ce, anterior, a existat complet de divergenţă (din cei doi judecători, unul a menţinut decizia de achitare pronunţată de instanţa de fond, celălalt nu).
Avocatul Florentin Sorescu încearcă să convingă înalta Curte că cei doi nu au avut parte de un proces corect, pentru că în cauză s-ar fi încălcat o serie de dispoziţii legale.
"La data de 29.03.2018 instanţa, legal învestită, se pronunţă asupra probatoriului şi dispune, cu încălcarea flagrantă a disp. art. 6, paragraful 3, lit. c din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a disp. art. 421, pct. 2, lit. a CPP care impune readministrarea declaraţiilor pe care instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia de achitare, audierea în exclusivitate a părţilor civile şi a martorului din familia victimelor, Tinca Samson, acesta din urmă fiind singurul audiat, întrucât celelalte părţi civile au refuzat să mai dea declaraţii. Martorul audiat nu numai că îşi schimbă declaraţia, dar, osebit de celelalte audieri, refuză să depună jurământul religios", explică avocatul Florentin Sorescu.
Readministrarea declaraţiilor la care face referire apărătorul celor doi era, în opinia avocatului, cu atât mai importantă cu cât instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia de achitare şi pe depoziţiile celorlalţi martori, asupra cărora a insistat pe larg, şi anume martorii din familia inculpaţilor: Durleci Mirela, Durleci Laurenţia Andreea, Garcea Andrei, Furdui Cătălina, Furdui Cătălin şi Durleci Dan, cu atât mai mult cu cât aceştia au luat parte la evenimentele care s-au succedat.
Florentin Sorescu spune că instanţa de apel a respins fără motivare probele propuse în apărare, şi anume: efectuarea unei expertize traseologice; efectuarea unei expertize psihiatrice pe baza controalelor şi a actelor medicale din Spitalul Penitenciar; solicitarea de relaţii de la serviciile de telefonie mobilă şi instituţiile specializate privind identificarea ultimei cartele folosite în telefonul marca Samsung culoare albă descoperit în câmpul infracţional şi a numărului asociat, cu menţionarea ultimului moment în care au avut loc convorbiri de la acest telefon; efectuarea unei noi percheziţii informatice asupra aceluiaşi telefon marca Samsung de către un serviciu specializat, fiind foarte posibil ca prima percheziţie informatică asupra acestui dispozitiv să nu fi fost posibilă pentru că display-ul nu mai este funcţional, acesta din urmă putând fi înlocuit .
"Această percheziţie poate prezenta un interes deosebit prin prisma faptului că, ţinând cont de locul în care a fost găsit, este foarte posibil să fi aparţinut familiei victimelor, care ştia că familia inculpaţilor deţine un telefon similar. A mai fost respinsă ataşarea la dosarul cauzei a tuturor convorbirilor şi înregistrărilor audio şi video efectuate în mediul ambiental de către Parchet (în autoduba cu care inculpaţii au fost duşi la arest după audieri şi în celulă), fără însă a fi fost depuse la dosarul cauzei, cum impune legea, sub pretextul că nu ar prezenta interes operativ, şi stabilirea unui termen în vederea ascultării/vizionării acestora în sala de judecată", mai spune Florentin Sorescu.
Avocatul invocă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie faptul că instanţa de apel a respins audierea unui nou martor, Tony Feraru, care deţinea informaţii importante cu privire la momentul declanşării conflictului. "Instanţa de apel a respins toate aceste probe, rezumându-se a pune în vedere Parchetului să depună CD-urile cu înregistrările ambientale, fără însă a se stabili un termen în vederea audierii acestora, cu menţiunea că interceptările convorbirilor telefonice nu au fost depuse nici până în prezent", mai precizează Florentin Sorescu
"S-a procedat la rejudecarea cauzei fără să se indice motivul de divergenţă şi fără ca inculpaţii să fie reaudiaţi"
Pe data de 22 mai 2018, în complet de apel legal constituit, instanţa a rămas în pronunţare, după care au urmat mai multe amânări de pronunţare succesive, iar pe 2.07.2018 instanţa de apel a repus cauza pe rol în vederea reluării dezbaterilor în complet de divergenţă.
"În data de 25.10.2018 s-a procedat la rejudecarea cauzei fără să se indice motivul de divergenţă şi fără ca inculpaţii să fie reaudiaţi, deşi acest lucru este obligatoriu ţinând cont de principiul administrării nemijlocite a probelor, consacrat prin art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 351, alin. 1 CPP, în care se stipulează că „judecata cauzei se face în faţa instanţei constituite potrivit legii şi se desfăşoară în şedinţă, oral, nemijlocit şi în contradictoriu”, precizează Florentin Sorescu.
Avocatul spune că încălcarea acestor prevederi atrage nulitatea relativă prevăzută de art. 282, alin. 2 din Codul de procedură penală, instanţa de control judiciar urmând a verifica dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege (a interesului şi a vătămării), care nu poate fi remediată în alt mod.
"A fost respinsă întreaga cerere de probatoriu solicitată de apărare, cu toate că necesitatea administrării unor probe a survenit în intervalul scurs de la momentul repunerii pe rol până la reluarea dezbaterilor în complet de trei judecători, inclusiv audierea unor martori sub identitate protejată care deţin informaţii esenţiale, concrete şi verificabile privind comiterea triplei crime", mai spune avocatul.
Una peste alta, în recusul formulat la Înalta Curte se arată că cei doi inculpaţi trebuiau audiaţi înainte de reînceperea dezbaterilor, pentru ca al treilea judecător intrat în componenţa completului de judecată să ia act în mod nemijlocit de depoziţia acestora.
"Totodată, administrarea probelor solicitate de apărare era şi este imperios necesară dacă apreciaţi că probele administrate până în prezent ar face dovada vinovăţiei inculpaţilor condamnţi, riscul fiind acela de a fi condamnate două persoane nevinovate şi, totodată, ca România să fie din nou condamnată la CEDO pentru încălcarea dreptului la apărare şi la un proces echitabil. De fapt nu un risc, ci o certitudine, ţinând cont de încălcarea flagrantă a dreptului la apărare, cu menţiunea că voi face toate demersurile necesare pentru declanşarea acestei proceduri", mai spune Florentin Sorescu.
"Apelurile se judecă în complet de 2, nu de 3 judecători"
Avocatul invocă faptul că instanţa de apel a rămas în pronunţare în complet de trei judecători fără a se pune în discuţie, nici de această dată, motivul de divergenţă şi fără a mai fi administrate probele solicitate.
"Or, în atari condiţii, apreciem că au fost încălcate disp art. 54, alin. 2 din L 304/2004, în care se stipulează că apelurile se judecă în complet de 2, nu de 3 judecători, sens în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat mai multe decizii cu caracter obligatoriu. (...) Judecarea apelului în complet de trei judecători, în loc de doi, încalcă normele obligatorii privind compunerea instanţelor de judecată.
În ceea ce priveşte solicitarea apărării de a fi ascultaţi inculpaţii şi de a fi administrate mai multe probe, aceasta nu a fost formulată doar pentru că prin disp. art. 351 a fost consacrat principiul nemijlocirii administrării probelor, ci şi pentru că, de la momentul repunerii pe rol şi până la momentul judecării efective, au apărut probe noi. "E vorba de probe noi, a căror importanţă este esenţială. Este de neînţeles şi fundamental lipsit de legalitate faptul că instanţa a respins cererea de administrare a acestor probe, cu atât mai mult cu cât, cel puţin din împrejurarea că instanţa de fond a pronunţat o soluţie de achitare, iar instanţa de apel s-a constituit în complet de divergenţă (dacă aceasta chiar a existat cu adevărat), rezultă că există mari dubii cu privire la realii autori ai comiterii triplului omor. La fel cum este fundamental lipsit de legalitate faptul că, în momentul în care instanţa a fost învestită cu judecarea apelului, au fost readministrate doar probele pe care s-a întemeiat acuzarea, cu toate că, în momentul în care a fost dispusă soluţia de achitare, instanţa de fond a avut în vedere depoziţiile tuturor martorilor audiaţi, ceea ce reprezintă o încălcarea flagrantă a dreptului la un proces echitabil, reglementat prin art. 6 din CEDO, imparţialitatea instanţei lipsind cu desăvârşire", încheie avocatul Florentin Sorescu.
Toate acestea, dar şi concluziile primei instanţe, Tribunalul Argeş, privitoare la efectuarea cercetării sunt invocate în recursul formulat de Florentin Sorescu la ÎCCJ.
Se încarcă comentariile...
