Indiana Jones din Neamţ: a găsit şapte comori în doi ani şi a dus la muzeu peste 1.000 de monede vechi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Marius Irimia şi o parte din denarii de argint găsiţi în ianuarie 2016 la Bârgăuani
Marius Irimia şi o parte din denarii de argint găsiţi în ianuarie 2016 la Bârgăuani

Marius Irimia, un tânăr pasionat de căutarea vestigiilor istorice, a scos la lumină 1000 de denari imperiali romani în decurs de numai doi ani. Pentru descoperirile făcute cu ajutorul detectorului de metale acesta a fost recompensat de autorităţi.

Marius Irimia (35 de ani), un silvicultor din Piatra Neamţ continuă să uimească prin frecevenţa descoperirilor şi prin importanţa vestigiilor de peste 2 milenii pe care le găseşte în măruntaiele pământului. Tânărul spune că a prins această pasiune de prin 2013, de când a început să cerceteze cu detectorul de metale zona colinară a judeţului Neamţ şi Bacău. De atunci, Marius a reuşit de şapte ori să scoată din pământ 1050 de denari imperiali (3 descoperiri în judeţul Bacău), monede cu efigiile împăraţilor romani din secolele I-II.

Ultima sa descoperire a avut loc luni, 11 ianuarie, pe raza satului Hârtop din comuna Bârgăuani, zi la capătul căreia nemţeanul s-a simţit „stăpânul lumii“, după cum mărturisea: găsise 167 de denari din argint oxidaţi, dar bine conservaţi marcaţi cu chipurile imperatorilor Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Lucius Verus şi soţiilor lor, Faustina I şi II. În aceeaşi zi, pe lângă denarii din argint, Marius Irimia a descoperit şi o broşă din bronz.

denari

„E vorba de o broşă stelată din bronz, din epoca medievală şi am înţeles de la specialişti că ar fi prima de acest tip găsită în zona Moldovei. După primele evaluări, piesa ar fi din secolul XV“, spune Marius Irimia. 

„Am început să culeg monedele, una câte una, de parcă culegeam fragi“

Ultimul tezaur a fost descoperit de Marius Irimia la o lună distanţă de o altă comoară scoasă la lumină pe 5 decembrie în comuna Ruginoasa/Neamţ (200 de monede din argint din vremea împăraţilor Nero, Galba, Titus Vitelius, Traian, Marcus Aurelius şi Septimiu Severus). Acum detectoristul şi-a împărtăşit trăirile pe care le-a avut în momentul „vânătorii“ de comori.

„Încep detectia şi ...deodată mă simt învăluit de o linişte sufletească şi o stare reconfortantă, un sentiment foarte greu de descris în cuvinte. Eram atât de liniştit, fericit, puţin emoţionat de începusem să mă sperii de mine (…) Încet, încet, începuse să încolţească în mintea mea ideea că pe locul unde detectez trebuie să fie un tezaur. Parcă o voce îmi şoptea în ureche: <Mergi încet şi ai grijă să nu treci peste el…ia-o încet, sistematic>”.

Cu talent de povestitor, dezvăluie cum a descoperit prima monedă, cu efigia Faustinei I, apoi pe a doua, iar gândul că urma să dea peste un tezaur îl obseda.

denari

„Încep să sap scoţând încet pământul din groapă, parcă îmi săpam propriul  mormânt, prelungind cât mai mult punctual culminant (…) Bag cazmaua în pământ şi aud un sunet asemănător cu cel scos de lopată în momentul în care încarci balast. Un scrijelit, printre pietricele. Când am dat pământul la o parte, fundul gropii s-a înverzit de monede mici, vechi, oxidate, scoţând sunete când se ciocneau între ele. În momentul ăla, s-a rupt filmul, nemaiştiind ce e cu mine. Parcă pluteam, visam, eram stăpânul lumii. Cu grijă am început să culeg monedele, una câte una, de parcă culegeam fragi, crescuţi la umbra unui stejar bătrân. Sentimentul ciudat trecuse, luându-i locul unul de bucurie, împlinire şi satisfacţie“, scrie Marius pe contul său de facebook.

denari

Până la certificarea specialiştilor, căutătorul de comori emite ipoteza că acest tezaur nu s-a acumulat în timp, ci a rezultat dintr-o singură tranzacţie, foarte valoroasă. Cei 167 de denari şi broşa reconstituită din două bucăţi (una tăiată de plug) au fost predaţi la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Neamţ, urmând ca piesele să fie evaluate de specialiştii Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamţ.

„Nu m-am îmbogăţit“

Pentru vestigiile descoperite, Marius Irimia primeşte şi o recompensă din partea Statului Român, care se situează între limita minimă de 30 şi maxim 45% din valoarea pieselor. Fără a da cifra exactă, el spune că până în prezent a primit bani pentru cinci din cele 7 descoperiri.

„Pentru tezaurul găsit în decembrie la Ruginoasa am primit două treimi din bani, iar pentru cea de acum urmează să primesc după evaluări. Nu fac asta pentru bani, nu e o muncă, e o pasiune, doar că eu am mai mult noroc decât alţii. Nu m-am îmbogăţit din aşa ceva, pentru că banii îi cheltui pe benzină, îmi plătesc reparaţiile şi piesele la maşină, a costat şi detectorul vreo 2000 de euro…“, spune nemţeanul.

Monedele pe care le-a găsit ajuns în proprietatea Muzeului de Istorie din Piatra Neamţ şi îmbogăţesc colecţia instituţiei. 

denari

  

Pe aceeaşi temă:

Comoara ascunsă în arătură. Cum a descoperit un român exact 200 de monede cu valoare istorică inestimabilă

Tezaur de monede imperiale romane descoperit în Neamţ

Comoara romană din munţii Neamţului. Un inginer silvic a găsit o ulcică cu 92 de denari imperiali, vechi de 2.000 de ani

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite