Giurgiu, ,,raiul” minorităţilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cei mai mulţi sunt de naţionalitate turcă şi au propriile afaceri, mai ales în zona de nord a judeţului, în special în oraşul Mihăileşti

Fie că eşti ungur, turc, grec, italian s-au bulgar, statul român te primeşte să locuieşti în această ţară, fără a sta prea mult pe gânduri. La fel se întâmplă şi în cazul judeţului Giurgiu, unde trăiesc aproximativ 500 de de cetăţeni străini. Dintre aceştia 282 fac parte din state terţe (din afara Uniunii Europene) iar restul din ţări UE. ,,Din totalul de 282, 39 au şedere permanentă pe teritoriul judeţului Giurgiu, iar diferenţa de  243 au şedere temporară, sunt veniţi să muncească, sunt căsătoriţi cu cetăţeni români, sunt elevi, studenţi sau au diferite activităţi comerciale” a spus pentru ,,Adevărul de Seară” şeful Serviciului Imigrări al judeţului Giurgiu, comisar şef Florian Călin.

În Giurgiu trăiesc 120 de turci

Chiar dacă sunt veniţi de ani buni în Giurgiu, cei mai mulţi străini trec cu greu peste despărţirea de pământurile natale, iar dorul de casă nu îl uită niciodată. Este şi cazul lui Erol Ibrahim care are triplă cetăţenie, turcă, bulgară şi română şi trăieşte în Giurgiu de peste 10 ani de zile. ,,Am în Giurgiu o mică afacere de familie. Comercializez detergenţi, produse de curăţat, alimente, cosmetice şi multe altele. Giurgiuvenii sunt oameni ospitalieri, ca şi bulgarii şi turcii au caractere diferite.eu nu am avut niciodată probleme” ne mărturiseşte Erol Ibrahim. Potrivit declaraţiilor şeful Serviciului Imigrări al judeţului Giurgiu, cei mai mulţi cetăţeni străini din afara Uniunii Europene sunt turci 120, aceştia fiind urmaţi de moldoveni, 70 şi libanezi, 60. În ceea ce priveşte cetăţenii străini ce aparţin ţărilor membre Uniunii Europene, 32 sunt din Italia. 23 din Bulgaria şi 10 din Germania. În afară de aceştia mai pot fi întâlniţi pe teritoriul judeţului nostru şi greci, albanezi, macedoneni şi sârbi.

Pe timpuri, comunitatea greacă era în top

Una dintre comunităţile străine puternice în Giurgiu a fost cea greacă, aceasta punându-şi amprenta asupra vieţii sociale, culturale şi economice giurgiuvene. La începutul secolului trecut, aici locuiau aproximativ 600 de familii. Astăzi, numărul grecilor din judeţul Giurgiu se limitează la 40 de persoane. „Grecii au venit în România datorită sărăciei. S-au aşezat în oraşele-port din ţară” povesteşte Călina Bucur, una dintre giurgiuvencele cu rădăcini greceşti.  „Bunicii mei pe linie maternă au fost greci şi s-au stabilit în Sulina, locul în care eu m-am născut. În Giurgiu m-am mutat acum 23 de ani, după ce m-am căsătorit” afirmă Călina Bucur cea care spune că păstrează încă din tradiţiile ţării strămoşilor săi. „Pot să spun că în comunitatea noastră tradiţiile nu s-au pierdut. Chiar dacă nu mai am rude în Grecia, călătoresc constant, iar fiica mea, Oana, studiază în Salonic”

Nu oricine poate obţine viză

,,În funcţie de scopul şederii în România, viza se acordă pentru o perioadă de 90 de zile, după care aceasta se poate prelungi. Excepţie fac membrii de familie ai cetăţenilor români ai căror drept de şedere se prelungeşte de la 1an, la 5 ani” a mai spus comisarul şef  Florian Călin.




Giurgiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite