Profesorul Bogdan Murgescu - Societatea de Ştiinţe Istorice: „Cred că teoria iraţionalităţii Rusiei nu merge atât de departe încât să se sinucidă”

Profesorul Bogdan Murgescu - Societatea de Ştiinţe Istorice: „Cred că teoria iraţionalităţii Rusiei nu merge atât de departe încât să
se sinucidă”

Profesorul Bogdan Murgesc este unul dintre invitaţii de onoare ai Şcolii de Vară de la Galaţi

Afirmaţia preşedintelui Societăţii de Ştiinţe Istorice din România a fost făcută la deschiderea Şcolii de Vară de la Galaţi, organizată chiar în ziua în care se împlinesc 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial. Reputatul profesor fusese întrebat dacă există riscuri pentru România având în vedere apropierea de zonele de conflict în care Rusia este actor principal.

Ştiri pe aceeaşi temă

Astăzi a început la Facultatea de Istorie, Filozofie şi Teologie din Galaţi o „Şcoală de Vară” organizată de Societatea Română de Cercetare Istorică a cărei subiect principal de dezbatere va fi Primul Război Mondial.

„Chiar astăzi se împlinesc 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial. Marele Război este o temă de dezbateri între istoricii din toată lumea. Noi vom discuta despre rolul pe care România l-a avut în acest război. Ce lecţii trebuie să învăţăm de la acest moment”, spune Constantin Ardeleanu, prodecanul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi. 

Acesta mai spune că discuţiile se vor axa şi pe schimbările majore produse de Marele Război. „Primul Război Mondial a schimbat lumea, mai mult decât al doilea. Să ne gândim doar că venirea comunismului ţine de contextul primului Război Mondial. În 1917, criza socială din Rusia duce la venirea bolşevicilor la putere şi toată istoria secolului al 20-lea a fost schimbată de comunism. Marele Război a schimbat modul în care a funcţionat lumea. Spre exemplu, apar mişcări feministe din cauză că bărbaţii erau dislocaţi pe fronturile de război. S-a schimbat harta politică a Europei, România în sine este o creaţie a Primului Război Mondial, în forma de România mare, ca stat naţional unitar. Lecţiile lui sunt multe şi ating toate problemele. A fost primul mare război pustiitor, în patru ani şi patru luni de conflict au fost nouă milioane de morţi pe front, plus alte zeci de milioane de morţi din cauza problemelor create de război. Harta Europei se schimbă cu totul. Până atunci lumea era europocentristă, Europa însemna totul, după război, centrul de interes se mută dincolo de ocean, în Statele Unite, acolo unde rămâne până în ziua de azi”, a mai spus prodecanul Facultăţii de Istorie de la Galaţi.


La Şcoala de Vară participă şi un profesor de la o universitate de peste ocean. „Anul acesta comemorăm centenarul începutului Primului Război Mondial în Europa. Nu la noi, dar este bine să ne pregătim pentru 2016 . Vom discuta problematici legate de memoria războiului, diferite modalităţi pedagogice de a preda istoria acestui moment foarte important pentru România pentru noile generaţii de studenţi. Sunt multe lecţii date de Război. Acesta a recreat harta Europei, în mod radical şi a dat premisele dezvoltării unui naţionalism de cu totul altă natură, civic sau religios. În anumite zone ale Europei, care a creat şi începutul democratizării politicilor, dar şi a unor extremisme care s-au dezvoltat, ulterior, în anii '30”, a explicat la rândul ei Maria Bucur-Deckard, profesor la Universitatea din Indiana.

Profesorul doctor Bogdan Murgescu, preşedintele Societatea de Ştiinţe Istorice din România a vorbit despre similitudinile între contextul în care a izbucnit Primul Război Mondial şi contextul geopolitic actual. Acesta spune că este aproape convins că nu va izbucni un nou război.

„Eu sper să nu fie foarte multe similitudini şi cred că lumea a evoluat foarte mult. Este drept că noi în România nu ne dăm seama foarte mult cât de mult s-a schimbat lumea, dar Primul Război Mondial a fost o experienţă traumatică, care a împins lumea într-o stare de instabilitate care s-a perpetuat până la al doilea Război Mondial… Adică, există o legătură strânsă între primul şi al doilea Război Mondial. Dar, în multe ţări, experienţa Primului Război Mondial a fost de aşa natură încât a îndemnat pe mulţi oameni simpli, politicieni, intelectuali, oameni cu influenţe în sfera economică, să spună că trebuie făcut totul pentru a se evita un nou război. Iar în Europa, UE a avut tocmai acest rol de a rezolva conflictele, de a pune lumea într-un nou cadru care să facă un  război intereuropean de negândit. Sigur, au mai fost războaie locale, în Iugoslavia, în Ucraina, dar au fost evitate războaiele majore. S-au aplicat alte metode de putere, mai blânde, mai persuasive, care să-i aducă la ordine şi pe bandiţii mondiali”, a explicat profesorul de la Universitatea Bucureşti.

Întrebat de studenţi dacă apropierea de zonele de conflict în care Rusia este actor principal ar putea fi un risc, reputatul profesor a răspuns: „Există un pericol real, nu ştiu dacă pentru toată Europa, dar cred că teoria iraţionalităţii Rusiei nu merge atât de departe încât să se sinucidă. Una peste alta, trebuie cu măsură şi fermitate să fie impusă respectarea regulilor internaţionale de convieţuire paşnică aşa cum au fost ele fixate prin tratate. Cine ar trebui să facă acest lucru? Comuntatea internaţională, Uniunea Europeană, Statele Unite, NATO, nu neaparat cu mijloace militare, dar cu multă presiune şi mizând pe faptul că Rusia nu vrea o distrugere mutual-garantată”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: