Infractor de calibru prins total întâmplător, după ce a fentat 8 ani justiţia română. Bărbatul a calculat greşit termenul de prescriere a pedepsei

Capul unei reţele de contrabandă cu ţigări condamnat în lipsă în România a fost capturat recent la Galaţi. Bărbatul a vrut să reintre în ţară crezând în mod eronat că pedeapsa privativă cu libertatea i s-a prescris.

Afacerile ilegale puse la cale de o reţea de contrabandişti care a acţionat în partea de est a României par, de la un capăt la celălalt, desprinse dintr-un film american. Oamenilor legii le-au trebuit 10 ani pentru a rezolva cazul, iar deznodământul este rodul unei pure întâmplări. Dacă protagonistul, româno-ucraineanul Constantin Vasiliev (56 ani), ar fi fost mai atent în interpretarea Codului Penal, probabil că n-ar fi fost capturat niciodată.

Cap al unei reţele extinse de contrabandişti, Vasiliev a reuşit să fenteze timp de opt ani autorităţile din România, care au întocmit o jumătate de tonă de hârtii pentru a-l captura, însă totul a fost în zadar. Totul a început în anul 2009, atunci când acesta a pus la punct, împreună cu 14 complici (români şi moldoveni), o vastă reţea de trafic de ţigări pe relaţia Republica Moldova-România.

150.000 de pachete de ţigări traficate

Potrivit datelor adunate de ofiţerii de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT), cei 15 traficanţi au reuşit, în perioada noiembrie 2009-martie 2011, să aducă în România circa 150.000 de pachete de ţigări, cu o valoare de piaţă actualizată de aproape 3 milioane de lei. Marfa era adusă după metoda „puţin şi des“ (adică ascunsă în maşini cu compartimente realizate special), prin punctele frontieră Oancea şi Galaţi, fiind apoi plasată unor comercianţi din judeţele Galaţi, Brăila, Vrancea, Vaslui, Bacău şi Tulcea.

În aprilie 2011, oamenii legii au descins, în cadrul unei operaţiuni denumite „Pitonul“, în 18 imobile din Galaţi, Brăila şi Oancea, iar cu acest prilej au confiscat şase autoturisme (Mercedes ML, BMW seria 3, BMW 525, Ford Transit, Renault Laguna, Opel Zafira), două laptopuri, şapte computere, două hard-disk-uri (cu înregistrări ale unor camere de supraveghere), 75 de telefoane mobile şi diferite înscrisuri. Dovada că reţeaua era foarte bine organizată este că nu s-au găsit nici bani şi nici ţigări.

Capul reţelei a fugit „la ţanc“

Cu acelaşi prilej, au fost audiaţi 40 de oameni, dintre care 13 membri ai grupării (doi dintre ei nu au fost găsiţi), iar restul martori. În cazul a nouă dintre inculpaţi s-a dispus măsura arestului preventiv, iar în cazul a şase s-a stabilit interdicţia de a părăsi teritoriul României. Reacţia Justiţiei a fost însă tardivă în ceea ce-l priveşte pe capul reţelei, româno-ucraineanul Constantin Vasiliev. După cum avea să se stabilească pe parcursul urmăririi penale, acesta fugise din ţară încă din ziua descinderilor DIICOT. Nu este clar dacă a fost avertizat de o „sursă“ din zona anchetei sau a fost doar o coincidenţă.

Timp de opt ani, plecând de la faptul că Vasiliev ieşise din ţară pe la frontiera de est, prin Vama Giurgiuleşti (cu puţine ore înainte să fie dat în urmărire generală, deci în deplină legalitate) între autorităţile române şi cele din Republica Moldova şi Ucraina s-a purtat o vastă corespondenţă legată de o eventuală identificare şi extrădare.

Acest schimb de informaţii s-a accelerat în 2013, când Vasiliev a fost condamnat la 4 ani de închisoare, cu executare, pe numele lui fiind emis un mandat internaţional de arestare. Niciuna dintre ţările amintite n-a confirmat vreodată că l-ar fi găsit pe fugar pe teritoriul ei. Nici nu se ştie dacă l-au căutat, având în vedere că, ulterior, s-a aflat că în majoritatea timpului Vasiliev a locuit în regiunea Odessa (Ucraina), de unde s-a ocupat, în continuare, cu afaceri de contrabandă.

Calculul prost al contrabandistului

De altfel, lipsa de reacţie a autorităţilor ucrainene cu privire la extrădarea infractorilor români care se ascund pe teritoriul ei se extinde şi în alte cazuri. Omul de afaceri Dumitru Morhan, din Suceava, se află în regiunea bucovineană Storijineţ (din Ucraina) de cinci ani şi, deşi este identificat, ucrainenii nu-l extrădează pentru că nu recunosc decizia Justiţiei române şi cer să le fie trimise toate probele legate de acuzare (evaziune fiscală).

Revenind la cazul Vasiliev, este de spus că prinderea urmăritului internaţional nu este rodul diplomaţiei şi nici al unei acţiuni poliţieneşti de amploare. Constantin Vasiliev a fost capturat de poliţiştii de frontieră români în iulie 2019, în timp ce încerca să intre în România pe la Galaţi. Era pasager într-un autoturism, călătorea cu actele reale, iar surpriza lui a fost de proporţii atunci când a fost săltat şi dus în arest.

După cum avea să declare la audierea pentru confirmarea mandatului, contrabandistul era ferm convins că pedepsa i s-a prescris, deci este liber ca pasărea cerului. „Într-adevăr, conform articolului 162 din Noul Cod Penal, executarea unei pedepse mai mici de 15 ani se prescrie în termen de 5 ani, dar la care – atenţie! - se adaugă durata pedepsei. În cazul de faţă este vorba de 9 ani în total. Cum pedeapsa s-a dat în 2013, rezultă că de-abia în 2022 urma să se prescrie“, a explicat avocatul Alexandru Motoc.