Cum a reuşit Guvernul PSD să întârzie cu un an achiziţia a patru corvete pentru Armata Română. Navele de război ar urma să coste 3,6 miliarde de lei

Oficialii Ministerului Apărării Naţionale au anunţat, după o bâlbâială de aproape un an, că au reluat procesul vizând achiziţia a patru corvete multifuncţionale, în valoare totală de 3,6 miliarde de lei. Navele sunt destinate Forţelor Navale Române.

La sfârşitul anului 2016, guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş a emis o hotărâre prin care atribuia şantierului naval Damen Galaţi contractul de construire a corvetelor. Decizia a fost luată pornind de la experienţa în domeniu a muncitorilor de la Galaţi, Damen fiind singura societate din România care a mai fabricat nave de luptă de mari dimensiuni - 19 în ultimii zece ani. La vremea respectivă, proiectul depus de Damen Galaţi fusese ales de experţii din Ministerul Apărării după analiza a 13 oferte de la firme de profil din toată lumea.

Ulterior, după instalarea guvernului PSD-ALDE condus de Sorin Grindeanu, contractul a fost anulat, motivul invocat fiind acela că un astfel de buget ar trebui reglementat printr-o lege aprobată de Parlamentul României. Proiectul de lege a fost chiar şi întocmit, însă Curtea Constituţională, sesizată fiind cu privire la o posibilă încălcare a principiului separaţiei puterilor, a stabilit că orice alocare bugetară distinctă, pentru achiziţii publice este atributul exclusiv al Executivului.

Condiţie obligatorie: şantier naval din ţară

Ca urmare, după aproape un an de hărţuieli juridice şi politice, achiziţia publică a celor patru nave de luptă a revenit acolo de unde plecase: în curtea Guvernului României. Ministerul Apărării tocmai a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern de aprobare a „circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului esenţial de înzestrare Corvetă multifuncţională“, etapă procedurală în vederea atribuirii unui acord cadru de construire şi dotare a navelor militare.

Potrivit proiectului, procedura de atribuire a contractului, evaluat la 3,6 miliarde de lei, va avea trei etape: etapa de calificare, etapa de dialog şi etapa de evaluare a ofertelor finale depuse. Una dintre condiţiile de bază este ca navele să fie construite într-un şantier naval din România. Astfel, spun iniţiatorii documentului, „se elimină riscul reprezentat de insecuritatea marşului de la şantierul naval către ţară, ca urmare a pericolelor generate de posibile evenimente sau atacuri ce pot apărea în situaţia unei nave care navighează izolat“.

Lobby agresiv, prin intermediul ambasadelor

De asemenea, realizarea în ţară a corvetelor va permite, în opinia specialiştilor de la minister, „supravegherea permanentă a procesului de construcţie, precum şi modernizarea capabilităţilor industriei navale în domeniul militar“. Prima corvetă ar urma să fie livrată în termen de trei ani de la semnarea contractului, toate cele patru nave urmând să fie finalizate în termen de şapte ani.

În cursă sunt trei firme, toate cu sediul în România, dar controlate de concerne străine: Şantierul Naval „Damen“ Galaţi (cu capital olandez), Şantierul Naval Tulcea (cu capital italian) şi Şantierul Naval Constanţa (cu capital francez). În ultima perioadă, reprezentanţii tuturor celor trei şantiere navale fac un lobby agresiv, cu ajutorul ambasadelor Italiei, Olandei şi Franţei, pe lângă oficiali de la Ministerul Apărării.