Mortul e de vină! Vameşul acuzat c-a luat şpagă în Portul Midia: „Toţi banii au ajuns la şeful meu, care este mort“

Mortul e de vină! Vameşul acuzat c-a luat şpagă în Portul Midia: „Toţi banii au ajuns la şeful meu, care este mort“

DNA l-a trimis în judecată pe vameşul Radu Hristovici

Dosarul mitei încasate de un vameş în Portul Midia a plecat de la un martor ameninţat, pe care procurorii DNA l-au pus sub protecţie. Inculpatul neagă acuzaţiile şi susţine că n-ar fi oprit şpaga luată de la doi cetăţeni sirieni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Magistraţii Tribunalului Constanţa trebuie să stabilească dacă vameşul Radu Hristovici, angajat al Portului Midia, a luat sau nu de două ori mită pentru a facilita plecarea rapidă, fără probleme, a două nave încărcate cu oi. În acest caz, doi cetăţeni sirieni, care au afaceri în România, au recunoscut că i-au dat vameşului, sub formă de mită, suma totală de 5.500 de lei. Mituitorii, Nasreddin Aswad şi Naim Jabanou, au fost condamnaţi la câte un an şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită.

Radu Hristovici, vameşul acuzat că a luat de două ori mită în mai 2018 pentru a face astfel încât navele încărcate cu oi să plece repede din Portul Midia, a declarat că a dat banii mai departe şefului său direct, „nepăstrând nicio parte din ei“, în acest sens cerând schimbarea încadrării juridice din luare de mită în complicitate la luare de mită, lucru respins de judecătorii Camerei Preliminare. Tot respinsă a fost cererea inculpatului de a se retrimite dosarul la organele de cercetare penală în vederea refacerii probelor.

Mai mult, vameşul a indicat, în apărarea sa, şi persoana căreia i-ar fi dat banii luaţi ca mită. Ar fi vorba despre Ion Belcin, şeful său de la Biroul Vamal Midia, care a murit între timp. Potrivit lui Hristovici, şeful său l-a informat că va fi căutat de doi sirieni, reprezentanţi ai unor firme private. În dosarul cauzei, vameşul n-a depus nicio dovadă care să demonstreze că cei 5.500 de lei au ajuns la persoana indicată.

Hristovici a purtat aparatură de înregistrare

În timpul anchetei, după ce inculpaţii sirieni acuzaţi de dare de mită au încheiat acorduri de recunoaştere cu procurorii DNA, anchetatorii au propus vameşului aceeaşi soluţie, însă acesta a refuzat să-şi recunoască vinovăţia. Mai mult, inculpatul a susţinut că era bolnav în ziua în care a fost audiat la DNA, având simptome de varicelă, iar declaraţiile lui n-au fost coerente din acest motiv.

Pe de altă parte, Radu Hristovici a fost de acord să colaboreze cu anchetatorii care sperau să prindă şi alţi funcţionari publici luând mită. În consecinţă, vameşul a avut asupra sa, timp de o lună, aparatură pentru înregistrare. În tot acest interval, inculpatul n-a reuşit să înregistreze colegi care să fi săvârşit fapte penale.

Conform şefului DNA Constanţa, procurorul Andrei Bodean, faptul că inculpatul a colaborat cu anchetatorii pe parcursul cercetării penale nu înseamnă că DNA va solicita în instanţă o pedeapsă mai blândă pentru vameş. „Depinde de atitudinea lui în faza de judecată. Este foarte posibil să nege săvârşirea faptei. Are inclusiv posibilitatea să-şi recunoască faptele la primul termen al procesului, ceea ce poate duce la diminuarea pedepsei cu o treime“, explică Bodean.

Un martor ameninţat, sursa dosarului

Informaţia care a stat la baza sesizării DNA în cazul mitei din Portul Midia a fost furnizată de o persoană care lucrează în incinta portului. Din declaraţia acestei persoane, audiată ca martor ameninţat, rezultă că, „lucrând în incinta Portului Midia, a luat cunoştinţă în mod nemijlocit de multiple ilegalităţi săvârşite de personalul vamal din cadrul Punctului Vamal Midia“, scriu procurorii în rechizitoriu.

Conform Codului de Procedură Penală, „în cazul în care există o suspiciune rezonabilă că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale, organul judiciar competent acordă acestuia statutul de martor ameninţat“.

Astfel, procurorul de caz poate decide supravegherea şi paza locuinţei martorului sau asigurarea unei locuinţe temporare; însoţirea şi asigurarea protecţiei martorului sau a membrilor de familie ai acestuia în cursul deplasărilor, protecţia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul va semna declaraţia sa; audierea martorului fără ca acesta să fie prezent, prin intermediul mijloacelor audio-video de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente.

Vameşii, interceptaţi 4 luni

Procurorii DNA au obţinut mandat de interceptare a convorbirilor în aprilie 2018. De atunci şi până în iulie 2018 au înregistrat tot ce mişca în birourile vameşilor din Portul Midia. Primul care „a căzut“ pe interceptări a fost Radu Hristovici, controlorul vamal superior în cadrul biroului Vamal de Frontieră Constanţa.

Până în iulie 2018, anchetatorii au surprins mai mulţi lucrători vamali care îşi împărţeau între ei anumite sume de bani exact în zilele în care navele din port erau încărcate cu animale. De exemplu, un vameş, numit M.S., a împărţit bani cu Hristovici şi i-a spus acestuia să nu-i dea şi lui C.G. (alt vameş) pentru că abia şi-a început cariera în Portul Midia. „Este vorba de un CAR ţigănesc. Strângeam bani între noi şi ajutam colegii“, este versiunea asupra discuţiei prezentată de Radu Hristovici reporterilor „Adevărul“. Neputând stabili provenienţa banilor, DNA a clasat aceste cauze.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: