EXCLUSIV Dosarul tragediei Siutghiol, clasat definitiv de Parchetul General. Primul om ajuns la elicopterul SMURD: „Regret toată viaţa că nu i-am salvat“

EXCLUSIV Dosarul tragediei Siutghiol, clasat definitiv de Parchetul General. Primul om ajuns la elicopterul SMURD: „Regret toată viaţa că nu i-am salvat“

Epava elicopterului SMURD a fost recuperată din lacul Siutghiol FOTO Mediafax

La 5 decembrie 2019 s-au împlinit 5 ani de la tragedia de pe lacul Siutghiol, acolo unde cei patru membri ai echipajului unui elicopter SMURD au murit după prăbuşirea aparatului. Parchetul General a clasat ancheta definitiv.

Dosarul catastrofei aviatice din 15 decembrie 2014 a fost clasat de Parchetul General, la 5 ani de la tragedia de neînţeles. Pe o vreme însorită cu vizibilitate perfectă, un elicopter performant SMURD s-a prăbuşit cu patru oameni la bord, în Lacul Siutghiol, la capătul de nord al staţiunii Mamaia. Moartea salvatorilor a fost urmată de un lung şir de bâlbe ale forţelor de intervenţie, care au demonstrat lipsă de coordonare, lipsă de pregătire şi de dotare funcţională.

Într-o adresă solicitată de ziarul „Adevărul“, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis că dosarul catastrofei aviatice de pe lacul Siutghiol din 15 decembrie 2014 a fost închis pentru toate infracţiunile urmărite.

Secţia Parchetelor Militare a dispus la 12 aprilie 2019 clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de ucidere din culpă, cu privire la acţiunile sau inacţiunile pilotului comandor Petre Cătuneanu (47 ani, din Buzău) şi ale copilotului căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 ani, din Mioveni, Argeş), care au avut ca urmare decesul medicului Laura Vizireanu (39 ani, din Brăila) şi al asistentei medicale Gabriela Camelia Harton (38 ani, din Năvodari), întrucât a intervenit decesul făptuitorilor.

Procurorii militari au decis clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de ucidere din culpa şi cu privire la activităţile desfăşurate de operatorii din cadrul Biroului Răspuns Apel Unic de Urgenţă 112 Constanţa vizând preluarea apelurilor de urgenţă şi alertarea structurilor specializate de intervenţie.

Aceeaşi hotărâre a fost luată cu privire la măsurile dispuse pentru căutarea-salvarea victimelor şi la activităţile de intervenţie desfăşurate de autorităţi - de la pompieri, scafandri, poliţişti, jandarmi, până la aviatori, paramedici, prefect etc, mai exact: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea al judeţului Constanţa, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul General de Aviaţie, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Constanţa, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Ministerul Apărării Naţionale - Centrul 39 de Scafandri şi U.M. 01921 Baza 86 - Aeriană Borcea, Autoritatea Navale Română, Direcţia Hidrografică Maritimă şi Instituţia Prefectului Constanţa. Anchetatorii au stabilit că aceste acţiuni „nu s-au interpus în lanţul cauzal care a determinat decesul victimelor nefiind întrunite elementele de tipicitate ale acestei infracţiuni“.

Ultima acuză din dosar a fost considerată, de asemenea neîntemeiată, magistraţii dispunând clasarea cauzei pentru infracţiunile de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, întrucât „faptele nu există, nefiind constatate încălcări ale dispoziţiilor legale sub acest aspect“. Parchetul General a menţionat că împotriva soluţiilor de clasare nu au fost formulate plângeri în procedura prealabilă prevăzută de lege.

Cu alte cuvinte, nimeni nu este vinovat de dezastrul de pe Siutghiol, pentru că toată lumea a procedat corect, iar cei care puteau fi găsiţi vinovaţi au murit. 

Există, însă, un singur om care îşi reproşează faptul că nu i-a putut salva pe cei patru oameni - şi acela este un cetăţean simplu, un civil, primul care a sărit în ajutorul victimelor de pe Siutghiol: barcagiul de pe Insula Ovidiu, Gheorghiţă Zice. El a fost descoperit de ziarul „Adevărul“ la o zi după tragedie, când încă nimeni nu-i luase nicio declaraţie oficială.

La 5 ani de la prăbuşirea elicopterului, Gheorghiţă Zice a stat din nou de vorbă cu „Adevărul“, împărtăşindu-i regretul care nu-i va trece niciodată: acela că nu a putut face mai mult pentru victime. Omul trece prin emoţii de nedescris mai ales atunci când ajunge la Urgenţa Spitalului Judeţean Constanţa şi dă cu ochii de tabloul salvatorilor morţi în accident, pe care colegii l-au atârnat pe perete. „A trecut ceva timp, sunt ok acum. Dar când merg la Urgenţă şi îi văd în tablou, mă iau toate emoţiile. De câte ori văd poza cu ei, am aşa un sentiment... că nu am putut să-i salvez. Da, ştiu că am încercat să fac tot ce puteam, dar nu am putut să-i salvez, iar asta mă va marca toată viaţa“, spune Gheorghiţă barcagiul. 

Gheorghiţă Zice, barcagiul de pe Insula Ovidiu care a sărit primul în ajutorul victimelor Foto S.Ionescu

Ancheta preliminară MAI, făcută imediat după accident, a arătat că aparatul de zbor nu avea nicio defecţiune tehnică, iar condiţiile de zbor erau ideale - opinie avansată şi de specialiştii în aviaţie care cunoşteau parametrii acelui zbor. De altfel, vecinii lui Cătuneanu au relatat presei că acesta obişnuia să-i „salute“ de la manşă, când se afla în misiuni, rotindu-se cu elicopterul deasupra lor.

Elicopterul SMURD fusese la o intervenţie în Tulcea, de unde preluase o bătrână de 79 ani, Maria Oancea, ca s-o aducă la spitalul din Constanţa. Pacienta avea înţepături în capul pieptului, iar tomograful din Tulcea era defect. „Eu am făcut un tratament de reumatism şi m-a înţepat în capul pieptului şi m-au adus aici la spital. Foarte bine s-au purtat cu mine“, a declarat atunci bătrâna, stând în şezut la Urgenţă, unei televiziuni locale. La câteva ore de la aducerea la Constanţa, după ce i s-a făcut o examinare la computerul tomograf, Maria Oancea era deja înapoi la Tulcea, internată în secţia de Cardiologie.

După ce lăsase pacienta la spital, echipajul SMURD mersese la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu pentru aprovizionarea cu combustibil, iar în momentul tragediei se îndrepta, peste lac, spre hangarul din aerobaza de la Tuzla. În avion, pilotul şi copilotul se aflau pe scaunele din faţă, în timp ce medicul şi asistenta stăteau pe scaune aşezate spate în spate, despărţite de o targă.

Un filmuleţ care durează câteva secunde, aflat în posesia anchetatorilor, arată ultimele momente de zbor ale elicopterului SMURD. Acesta este văzut venind dinspre Kogălniceanu şi îndreptându-se, pe deasupra Siutghiolului, spre Tuzla. Elicopterul zboară din ce în ce mai jos, se apropie razant de suprafaţa lacului, apoi se loveşte violent de apă. Impactul este atât de puternic încât coada aparatului de zbor se rupe, elicopterul se răsuceşte şi se dezintegrează, scufundându-se. Coada rămâne la suprafaţă. Imaginile au fost surprinse de sistemul de supraveghere video instalat pe unul dintre blocurile rezidenţiale aflate pe malul lacului, în zona Butoaie. 

Ultima fotografie a elicopterului SMURD la decolare, chiar înainte de prăbuşire Sursa dr. Alexandra Cojocaru

Patronul unui magazin de la Butoaie a filmat cu telefonul mobil cum pilotul iese la suprafaţa apei strigând după ajutor preţ de câteva minute, după care dispare sub apă. Aceste imagini au fost contestate de Raed Arafat, secretarul de stat MAI, care a afirmat că era imposibil să mai supravieţuiască cineva după impact, în acea apă rece.

Pilotul şi doctoriţa rămasă prinsă sub apă de coada elicopterului au fost recuperaţi din afara epavei, prea târziu pentru a mai fi salvaţi. Copilotul şi asistenta au rămas captivi în interior: copilotul avea cele mai vizibile leziuni, iar asistenta era în scaunul ei, prinsă în chingile de siguranţă. Toţi cei patru salvatori erau părinţi, iar asistenta era însărcinată din nou.

Odată cu clasarea dosarului, o serie de întrebări au rămas, astfel, fără răspuns: dacă avionul era corespunzător tehnic, de ce a ajuns în lac; cine a autorizat planul de zbor peste lac, când traseul Kogălniceanu-Tuzla se desfăşura doar deasupra uscatului; cine este răspunzător de intervenţia haotică a pompierilor şi scafandrilor ISU Dobrogea.

Măsurile imediate luate de MAI au fost câteva demiteri - prefect, şeful ISU Dobrogea şi şeful Aviaţiei MAI - şi o condamnare la închisoare pentru Nicuşor Constantinescu, preşedintele de la acea vreme a Consiliului Judeţean Constanţa (CJC). Acesta acuzase indignat că elicopterul cumpărat de CJC care intrase în operarea SMURD fusese dezechipat de flotoare, care i-ar fi asigurat plutirea. El a fost condamnat la închisoare pentru abuz în serviciu în formă continuată pentru această achiziţie. 

Pe aceeaşi temă: 

EXCLUSIV Gheorghiţă, barcagiul ajuns la epavă înaintea autorităţilor: „Am tras de coada elicopterului şi am găsit doctoriţa sub apă. Pompierii nu aveau nimic la ei“

Flota SMURD şi-a reluat zborurile. Prima urgenţă, tot la Constanţa. „Elicopterul prăbuşit în lacul Siutghiol nu avea probleme tehnice“, a relevat ancheta 

VIDEO Vecinii pilotului elicopterului SMURD căzut în Lacul Siutghiol: „Când trecea în misiuni pe aici, se rotea cu elicopterul deasupra noastră“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: