De ce îngăduie Dumnezeu suferinţa copiilor. Explicaţiile teologilor

De ce îngăduie Dumnezeu suferinţa copiilor. Explicaţiile teologilor

FOTO: Arhiva Adevărul

Multă lume se întreabă de ce permite Dumnezeu ca cei mici să sufere de anumite boli grave. Explicaţiile teologilor sunt diferite şi vin să lămurească într-o oarecare măsură acest subiect.

Ştiri pe aceeaşi temă

În Biblie, Iisus spune despre copii că sunt moştenitorii împărăţiei lui Dumnezeu, datorită purităţii şi sincerităţii acestora. „Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, că a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu”, afirmă Mântuitorul.

Dar, tot în Biblie, în Vechiul Testament, întâlnim istorioara în care este descris sacrificiul lui Avram, căruia Dumnezeu i-a poruncit să-l sacrifice pe fiul său, Isaac. Sacrificiul a fost oprit în ultimul moment de intervenţia unui înger.

Şi în cazul lui Iov, Biblia descrie cum Dumnezeu a îngăduit diavolului să-i omoare toţi copiii. Iar la final, „Dumnezeu a binecuvântat sfârşitul vieţii lui Iov mai bogat decât începutul ei”. După multe suferinţe, sfântul a trăit în bogăţie până la 140 de ani şi a avut şapte fii şi trei fiice. El i-a văzut pe fiii fiilor lui până la al patrulea neam şi a murit <<bătrân şi încărcat de zile>> (Iov 42, 12-17).

La o întâlnire cu un grup de copii grav bolnavi şi familiile lor (29 mai 2015), Papa Francisc spunea că există o întrebare la care nu se găseşte răspunsul în nicio cateheză. „Este o întrebare pe care mi-o pun frecvent eu şi mulţi dintre voi, mulţi oameni întreabă: <<De ce suferă copiii?>> Şi nu există răspunsuri. Şi acesta este un mister. Mă uit doar la Dumnezeu şi întreb: <<Dar de ce?>>”

În continuare, şeful Bisericii Catolice vorbeşte despre trăirile Fecioarei Maria care şi-a văzut copilul răstignit pe cruce, scuipat şi batjocorit. „Nici Maica Domnului nu a înţeles. Pentru că ea, în acel moment, şi-a amintit ce îi spusese Îngerul: <<El va fi rege, va fi mare, va fi un profet>> şi … cu siguranţă că voia să-i spună îngerului: <<Minţi! Am fost înşelată>>. Nici ea nu avea răspunsuri.”

Suveranul Pontif îi îndeamnă pe toţi cei care au o astfel de întrebare să îndrăznească să o adreseze divinităţii. „Nu vă temeţi să-L întrebaţi pe Dumnezeu: <<De ce?>> Singurul răspuns pe care vi-l poate da va fi: <<Şi Fiul Meu a suferit>>. Acesta este răspunsul. … S-ar putea să mă întrebaţi: <<dar tu, episcop, ai studiat atât de multă teologie şi nu ai ce să ne spui?>> Nu. Trinitatea, Euharistia, harul lui Dumnezeu, suferinţa copiilor sunt un mister. ”

Părintele ortodox Constantin Necula, în volumul „Cum să ieşim din mediocritate”, notează că suferinţa nu e darul lui Dumnezeu. „Să ţineţi minte! Rezistenţa la suferinţă e darul lui Dumnezeu! Suferinţa nu poate fi de la Dumnezeu. Nu-i darul lui Dumnezeu să te doară toate, să te umilească toţi că nu mergi ca ei. Dar să rezişti în faţa tuturor cu suferinţa ta şi să crezi că e o aripă fiecare cârjă – e mai mult decât orice!”

O altă explicaţie teologică vine de la preotul profesor universitar Constantin Coman, care într-un interviu publicat pe site-ul ortodoxiatinerilor.ro spune că suferinţa şi boala sunt urmări ale păcatului.

„De ce suferă copiii care nu au păcat? Pentru că sunt născuţi în păcate, cum spune proorocul David, neînţelegându-se prin asta că faptul zămislirii şi al naşterii este păcat, ci faptul că atunci când se zămislesc copiii, cei doi părinţi sunt într-o anumită stare păcătoasă”, spune teologul.

Preotul arată că momentul conceperii unui copil este deosebit de important. Dacă părinţii sunt într-o stare egoistă, pătimaşă, duşmănoasă, evident că această moştenire se transmite copilului, care devine „beneficiarul” cauzelor ce generează mai devreme sau mai târziu o boală sau o suferinţă. „Să nu mai vorbim de altele, mai grele: beţia, desfrâul, lăcomia, minciuna, hoţia, înşelăciunea, judecata celuilalt, ţinerea de minte a răului etc. Boala, suferinţa, ce sunt în fond? Disfuncţii mai mici sau mai mari ale legilor fiziologice, ale funcţionalităţii organismului uman, care are un suport spiritual, duhovnicesc. Lucrul ăsta ni-l spune şi medicina: la temeiul funcţionării organismului este informaţia, un set de legi duhovniceşti”, spune părintele Coman.

Pe aceeaşi temă:

De ce renunţă Patriarhul României uneori la veşmintele albe

Ce părere are Biserica despre reţelele de socializare: „Postările excesive despre sine duc la idolatrie şi narcisism. Postez cât mai multe fotografii, deci exist“

Lista regulilor pe care creştinii ortodocşi trebuie să le respecte în Postul Paştilor

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: