Cum încaieră morţii Patriarhia cu Guvernul. Ce prevede Legea cimitirelor

Cum încaieră morţii Patriarhia cu Guvernul. Ce prevede Legea cimitirelor

Desen de Vali Ivan

Oficialii BOR au cerut Guvernului să amâne intrarea în vigoare a primei legi a cimitirelor pe care o are România. Promulgat în iulie, actul legiferează mai multe puncte sensibile pentru Biserică: cimitirele private pot fi deschise mai uşor, cele creştine nu beneficiază de aceleaşi drepturi ca ale altor culte, iar libertatea la incinerare sau înmormântare fără preot este garantată.

La mai bine de o lună de la promulgarea Legii 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, Biserica Ortodoxă Română (BOR) a decis să declare actul normativ drept „deficitar şi ambiguu în multe privinţe“. Argumentul: legea „nu reglementează problemele generate“ prin înfiinţarea de cimitire private. Sfântul Sinod a cerut Guvernului şi Parlamentului României să amâne intrarea în vigoare a acestei legi, pentru a fi completată.

În pragul campaniei electorale în care se bate monedă pe religia candidatului, supărarea BOR poate fi un semnal de alarmă pentru politicieni. Şi asta cu atât mai mult cu cât Biserica conduce în topul încrederii românilor, cu 67,2% voturi din totalul populaţiei, urmată de Armată - 61,8%, conform ultimului sondaj pe această temă, realizat, în 2013, de INSCOP la comanda ziarului „Adevărul“.

Normele comuniste, depăşite

Până la apariţia acestei legi, înmormântarea românilor era parţial reglementată printr-un Ordin al Ministerului Sănătăţii din 1982, completat de o Hotărâre de Guvern din 2004. „Majoritatea acestor reglementări sunt depăşite, nu mai corespund condiţiilor de viaţă actuale şi normelor europene“, au motivat iniţiatorii proiectului de lege depus în aprilie 2009. Aceştia sunt: Aurelia Vasile (PSD, ulterior membru UNPR), Antal István, Erdei Dolóczki István, Lakatos Petru, Seres Dénes (UMDR) şi Adrian-Miroslav Merka (Uniunea Democratică a Minorităţilor Cehă şi Slovacă din România), toţi deputaţi.

Apărută la 11 iulie în Monitorul Oficial, legea intră în vigoare la 90 zile de la data publicării - adică în jurul datei de 9 octombrie. Executivul are la dispoziţie alte 90 zile de la acea dată, pentru a stabili detalii precum criteriile profesionale pe care trebuie să le îndeplinească prestatorii de servicii funerare.

Liber pentru cimitire private

Una dintre supărările BOR, spun teologii, este faptul că noua lege îngăduie şi altor entităţi, în afară de culte şi de administraţiile locale, să înfiinţeze cimitire. Până acum, acest lucru nu era posibil, decât în cazul în care, de exemplu, un investitor privat se asocia în participaţiune cu primăria, pentru a deschide un cimitir. În acest caz, administraţia locală beneficia de procente din profit, iar investiţiile erau făcute doar de privat.
 
„Cimitirul se poate afla în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, a cultelor religioase legal recunoscute sau a unităţilor locale de cult/biserici în situaţia cimitirelor confesionale, în proprietatea operatorilor economici, asociaţiilor sau fundaţiilor, cât şi în proprietatea unui alt stat, cu respectarea tratatelor la care România este parte“, arată noua lege a cimitirelor.

Legea mai prevede ca, în cazul falimentului operatorului economic, al dizolvării asociaţiei sau fundaţiei, cimitirul se transmite în proprietatea localităţii pe teritoriul căruia se află.

Locuri exclusiviste pentru alte culte

Un alt punct sensibil al legii, mai spun teologii consultaţi de „Adevărul”, este menţiunea conform căreia acolo unde nu există cimitire locale, iar cultele nu au unul propriu, decedaţii respectivelor culte, dar şi persoanele fără apartenenţă religioasă vor fi înhumate conform ritului propriu în cimitirele creştine. Nu acelaşi lucru se aplică şi pentru cimitirele cultelor mozaic şi musulman, unde sunt îngropaţi doar propriii credincioşi. „Ei au o cultură funerară exclusivistă. Sunt exclusivişti nu doar în timpul vieţii, ci şi pe lumea cealaltă”, comentează teologul Radu Preda.

Problema locurilor de veci este veche pentru comunitatea musulmană. Cele două cimitire musulmane din Constanţa sunt deja pline, iar Muftiatul are un proiect de amenajare a unuia nou, la ieşirea din oraş spre Valu lui Traian. Suprafaţa de trei hectare ar acoperi din necesarul locurilor de veci, în principala zonă în care trăieşte comunitatea musulmană. „Cimitirele noastre sunt pline, este nevoie să construim unul nou. Avem terenul, nu avem autorizaţia încă. Este proiect, trebuie să obţinem de la primărie avizele“, arată Octai Memiş, secretarul eparhial al Muftiatului Cultului Musulman din România.

Radu Preda vorbeşte despre comunicarea dintre instituţiile statului, care în această temă pare că n-a existat. „Într-un subiect atât de delicat este nevoie de armonie între decidentul politic şi culte. Inclusiv cultele trebuie să fie mai prompte în a semnala obiecţiile, nu să vină când procesul legislativ este încheiat, ca nişte victime eterne ale sistemului“, atrage atenţia Preda.

Legalizarea înmormântării fără preot

Totodată, noua lege prevede câteva lucruri contestate, de-a lungul timpului, de oficialii BOR: înmormântarea poate fi religioasă sau laică, precedată sau nu de incinerare. Locul şi modalitatea înmormântarii vor respecta voinţa fiecărei persoane, iar dacă n-a apucat să şi-o exprime, vor fi decise de cei care se îngrijesc de ultimul său drum.

Marius Rotar, preşedinte al Asociaţiei Cremaţioniste Amurg din România, nu se declară surprins de atitudinea BOR de a cere o modificare a legii deja promulgate. „Referinţa la cimitirele particulare constituie doar vârful icebergului, deoarece legea cuprinde şi alte situaţii care nu sunt pe placul Bisericii: înmormântările laice sau garantarea deplină a dreptului de a fi incinerat, deşi aceasta din urmă exista în legislaţie“, afirmă Rotar.

El arată că BOR poate fi acuzată la rândul său de discriminare. „Numărul capelelor funerare deţinute de parohii ortodoxe s-a dublat în ultimii ani, ajungând, în 2013, la 330. Dacă cimitirele particulare, conform BOR, nu au nimic sacru în ele, fiind doar afaceri, de ce BOR nu oferă gratuit capelele funerare?“, se întreabă Rotar. Liderul sugerează chiar schimbarea sintagmei „loc de veci“, pentru că leguitorul a prevăzut libertatea administratorului de a retrage dreptul de folosinţă a locului de înhumare, dacă acesta nu este îngrijit mai bine de doi ani.

Unul dintre iniţiatorii legii, deputatul Adrian-Miroslav Merka, susţine: „Dacă are obiecţii şi le înaintează, Biserica poate obţine amânarea intrării în vigoare a legii. Până acum nu a contestat nimic. Din discuţii cu colegii, cu oamenii de pe teren, a reieşit legea. Nimeni nu trebuie să fie discriminat, trebuie să ne respectăm unii pe alţii, de orice confesiune am fi“.

O altă supărare: BOR vrea retrocedare

Nemulţumirile BOR s-au manifestat încă din februarie 2012, când Sinodul emitea o hotărâre privind completarea Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea cimitirelor parohiale şi mănăstireşti din cuprinsul eparhiilor. În document se arăta că Biserica trebuie să obţină retrocedarea cimitirelor confiscate de fostul regim comunist. Biserica trasa sarcina centrelor eparhiale să continue demersurile la autorităţile locale pentru anularea certificatelor de urbanism eliberate pentru amenajarea cimitirelor private. Această problemă, însă, nu a fost tranşată până acum de autorităţi.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în şedinţă Foto basilica.ro

Punctul de vedere BOR, remis miercuri seara

Basilica, agenţia de presă a Bisericii Ortodoxe Române, a publicat miercuri seara punctul de vedere detaliat al BOR privind Legea cimitirelor. Reproducem obiecţiile Sinodului BOR:

„Sfântul Sinod a avut în vedere că proiectul de lege a fost criticat inclusiv de instituţii statale competente. Astfel, Guvernul României a comunicat la 10 martie 2010 numeroase observaţii şi propuneri către Parlament, care vizau toate aspectele importante ale legii, Preşedintele României a respins motivat, în cinci puncte, la 13 decembrie 2010, promulgarea acestei legi, iar Plenul Camerei Deputaţilor a retrimis textul, în 18 martie 2014, către comisia juridică, pentru raport suplimentar.

Fără a se ţine cont decât în foarte mică măsură de problemele semnalate, legea a fost adoptată în pragul vacanţei parlamentare, în grabă şi fără invitarea la dezbateri a entităţilor interesate.

Principalele motive care au trezit îngrijorarea Sfântului Sinod sunt următoarele:

1. Instabilitatea cimitirelor deţinute de operatori economici, asociaţii sau fundaţii şi faptul că un obiectiv de interes public local a fost lăsat în gestiunea unor entităţi efemere şi fără responsabilitate comunitară;

2. Riscul permanent de tulburare a păcii confesionale în perimetrul cimitirelor private, datorită inexistenţei obligaţiei de a crea sectoare confesionale în acestea, aşa cum au obligaţia autorităţile publice locale şi cultele în cimitirele pe care le deţin.

 3. Transformarea comunelor şi oraşelor şi, implicit, a bugetelor locale, în garanţi pentru cimitirele private din cuprinsul lor, întrucât preiau cimitirele private în cazul falimentului operatorului economic şi al dizolvării asociaţiei sau a fundaţiei, fără a se stabili clar dacă, odată cu transmiterea cimitirului, sunt transmise şi eventuale datorii.

4. Întrucât, între motivele care determină pierderea dreptului de concesiune asupra locului de veci, inclusiv în cimitirele existente ale cultelor, nu se află şi acela al părăsirii cultului, legea afectează autonomia cultelor, întrucât încalcă prevederile referitoare la cimitire cuprinse în statutele, codurile canonice sau regulamentele acestora (cultele se organizează şi funcţionează în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice – art. 8 alin. 1 al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor)  şi va duce, în timp, la pierderea caracterului confesional al cimitirelor aparţinând cultelor.

5. Obligaţia ca administratorul cimitirului să asigure funcţionarea şi întreţinerea sălii de ceremonii funerare şi a spaţiului tehnic la temperaturi până la 15oC constituie condiţii deosebit de împovărătoare pentru credincioşi şi unităţile de cult, mai ales pentru cele din localităţile rurale.

6. Condiţiile pentru desfiinţarea cimitirelor înainte de trecerea a 30 de ani de la ultima înhumare sunt mai permisive decât cele pentru desfiinţarea cimitirelor după 30 de ani de la ultima înhumare şi nu mai cuprind obligaţia existenţei unor motive temeinic justificate sau a avizului cultului, ci doar avizul sanitar;

7. Nu sunt reglementate în nici un fel obligaţiile persoanei care solicită deshumarea osemintelor după trecerea a 7 ani de la înmormântarea defunctului, de a nu distruge sau profana aceste oseminte.

Pentru motivele sus menţionate, Sfântul Sinod solicită Guvernului şi Parlamentului României să amâne intrarea în vigoare a acestei legi, până la reglementarea corespunzătoare a problemelor semnalate.

Oficiul canonico-juridic al Cancelariei Sfântului Sinod“

Vă mai recomandăm

FOTO Cumpăna vieţii din curtea bisericii. Cantina socială unde sunt hrăniţi copiii părintelui Soare

„Elena Ceauşescu a aprobat construirea bisericii noastre“. Mărturii despre ridicarea singurei biserici din anii `70 din oraşul Constanţa

FOTO Disputa pe „Adevărata Biserică a lui Hristos“. Bisericile para-ortodoxe din România

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: