UDMR se implică în candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană. Aplicaţia oraşului este condiţionată de semnarea Cartei minorităţilor
0Cu puţin timp înainte de depunerea aplicaţiei Clujului la competiţia privind Capitala Culturală Europeană 2021, vicepreşedintele UDMR, Hegedüs Csilla, a susţinut că semnatarii Cartei culturale a minorităţilor naţionale clujene vor susţine candidatura doar dacă proiectul se bazează pe principiile cartei. Printre semnatari se numără instituţii culturale importante ale oraşului precum Teatrul Naţional, UBB, Teatrul şi Opera Maghiară.
Carta culturală a minorităţilor naţionale clujene a fost lansată, astăzi, la Cluj-Napoca. „Scopul primordial al prezentei Carte este stimularea dialogului permanent dintre comunităţile Clujului, în vederea cunoaşterii, înţelegerii şi respectului reciproc faţă de valorile culturale ale ficăruie”, scrie în Carta Culturală a minorităţilor naţionale semnată, astăzi, la Cluj de reprezetanţii mai multor instituţii culturale şi educative: Marius Tabacu ( director la Filarmonica Cluj), Lucian Nastasă Kovacs (directorul Muzeului de Artă), Mihai Măiniuţiu (directorul Teatrului Naţional), Tompa Gabor (directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj), Sep Gyula (Opera Maghiară din Cluj), Soos Ana (prorector UBB), Tonk Marton (decanul Universităţii Sapientia) şi Hegedus Csilla, vicepreşedintele UDMR etc. „Noi, semnatarii Cartei, sprijinim din toată inima aplicaţia pentru Capitala culturală europeană dacă se bazează pe această cartă, pe normele şi principiile pe care noi le considerăm importante”, a susţinut Hagedus Csilla, vicepreşedinte UDMR şi responsabila pe cultură, cea care a prezentat proiectul presei. În ciuda acestor declaraţii, Carta nu prevede o astfel de condiţionare din partea instituţiilor semnatare. La redactarea Cartei au colaborat mai multe Asociaţii ale minorităţilor, instituţii culturale din oraş, dar şi UDMR, prin intermediul vicepreşedintei Hegedus Csilla.
Ce va conţine aplicaţia Clujului la CCE
„Suntem convinşi că valorile principale enunţate de Cartă sunt în concordanţă cu principiile candidaturii la titlul de Capitală Culturală Europeană (CCE). Credem că aplicaţia Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană nu poate exista fără aceste principii”, a completat Szakáts István, preşedintele Fundaţiei AltArt şi membru în echipa Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană. Asociaţia lucrează în aceste zile la depunerea aplicaţiei oraşului la competiţie. Totuşi, preşedintele Asociaţiei, Florin Moroşanu, nu a fost prezent la lansarea Cartei. „Preşedintele Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană, Florin Moroşanu, a fost invitat la lansare, dar a trimis mail că nu poate ajunge, însă a susţinut că e o idee bună şi va semna Carta”, a susţinut Csilla. Pe de altă partea, Florin Moroşanu, contactat de reporterul „Adevărul” a precizat: „În luna octombrie vom depune aplicaţia Clujului la titlul de Capitala Culturală Europeană 2021 şi apoi vom dezbate semnarea Cartă în Comitetul Director”.
Ce conţine Carta
Carta prevede mai multe principii fundamentale precum: „Deschiderea şi nevoia de înţelegere în dialogul între comuntiăţi, cunoaşterea reciprocă, aprecierea şi respectul faţă de celelalte culturi; Garantarea şi încurajarea membrilor fiecărei comunităţi de a participa la dialog; respingerea tuturor formelor de rasism, xenofobie, dicriminare şi intoleranţă; încurajarea creativităţii culturale, şi consolidarea rolului de mediator al artelor”.
De asemenea, Carta a prevăzut un „Plan de acţiune” care cuprinde: susţinerea prin toate mijloacele disponibile a prezentării şi promovării patrimoniului cultural, precum şi a specificităţii culturilor minorităţilor naţionale; crearea spaţiilor destinate dialogului intercultural, respectiv extinderea posibilităţilor pentru realizarea acestora; încurajarea apropierii dintre cei care consideră diversitatea o ameninţare la adresa societăţii şi cei care o percep ca o valoare, ca o sursă de îmbogăţire a vieţii sociale; resping ferm orice formă a discriminării, condamnă negarea holocaustului şi folosirea simbolurilor sistemelor totalitare; sporirea deschiderii funcţionarilor şi instituţiilor publice faţă de nevoile comunităţilor multiculturale; dezvoltarea abilităţilor necesare convieţuirii într-un mediu intercultural , prin perfecţionarea mijloacelor de predare şi învăţare specifice acestui scop; iniţierea de măsuri concrete în vederea eliminării prejudecăţilor şi stereotipurilor, precum şi în vederea combaterii discriminării; stabilirea de parteneriate cu reprezentanţii mass-media care activează în domeniul culturii; promovarea activităţilor organizate în spiritul principiilor şi valorilor cuprinde în prezentul document”.
Clivajele comunităţii clujene
Vicepreşedintele UDMR, Hegedus Csilla, a suţinut că ideea Cartei a pornit de la existenţa unor clivaje, a unei lipse de comunicare şi de colaborare în comunitatea clujeană. „Ideea Cartei este ca tot ce am făcut separat să facem împreună, să existe interacţiune între intituţiile culturale ale diverselor etnii. Să existe proiecte comune, proiecte interetnice în care vor participa mai mulţi dintre noi”, a spus Csilla. Întrebată despre ce clivaje este vorba, vicepreşedinta UDMR a precizat: „Vă răpspund printr-un exemplu pozitiv. E o mare plăcere pentru mine când merg la Teatrul maghiar să aud spectatori care vorbesc română sau engleză, datorită faptului că spectacolele sunt subtitrate. Sunt locuri în care aceste lucru nu se vede”. Szakáts István, preşedintele Fundaţiei AltArt, a precizat că un exemplu de clivaj este comunitatea de romi de la Pata Rât, unde 2.000 de clujeni trăiesc izolaţi lângă groapa de gunoi. Lucian Nastasă Kovacs, directorul Muzeului de Artă, a dat un exemplu concret de colaborare promovat de această Cartă: „În Cluj sunt o mulţime de evenimente organizate de maghiari, germani, evrei. Noi vrem să se implice la astfel de evenimente, cum ar fi Zilele Culturale Maghiare, nu numai organizatorii, ci să angrenăm în grupul de lucru şi reprezentanţi ai altor etnii - români, germani, evrei, armeni”.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
