Clujul, văzut de un sociolog din Capitală: „Ţi se va face dor de cozile imense din Bucureşti, de îmbrânceli, de funcţionarii acri şi supăraţi care se răstesc la tine”

Clujul, văzut de un sociolog din Capitală: „Ţi se va face dor de cozile imense din Bucureşti, de îmbrânceli, de funcţionarii acri şi supăraţi care se răstesc la tine”

În Ardeal „lucrurile sunt funcţionale acum la standarde la care în Bucureşti sau în Regat nici nu poţi visa”, scrie sociologul Barbu Mateescu. FOTO: Adevărul

Sociologul Barbu Mateescu a postat pe blogul său o analiză complexă a Clujului văzut din perspectiva unui „bucureştean get-beget” care s-a mutat de un an în oraş. „Ce avem aici? Normalitatea despre care scriu românii plecaţi în Austria sau Danemarca sau Germania etc.”, este  concluzia acestuia, după ce descrie variate aspecte ale vieţii din oraş, de la chirii şi transport în comun până la accent şi lentoarea ardeleană.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Ce aş spune cuiva care se gândeşte dacă să se mute în acest oraş?” este întrebarea la care sociologul Barbu Mateescu, bucureştean get-beget care locuieşte în Cluj-Napoca de un an, răspunde într-o postare pe blogul său.
„Textul e scris din perspectiva unui bucureştean get-beget mutat la Cluj. Practic asta înseamnă că dacă locuieşti acum în alt oraş din Transilvania, Banat, Crişana sau Maramureş, nu toate ideile ce urmează vor fi noutăţi sau relevante pentru tine”, explică Mateescu. 
 
Concluzia lui este că la Cluj avem „Normalitatea despre care scriu românii plecaţi în Austria sau Danemarca sau Germania etc. În termeni mai clari, România la care visezi, europeană, prosperă, cu bun-simţ şi respect reciproc, unde se trăieşte ca-n Vest şi administraţia e eficientă... există.”
 

„Cât de nasoală e România”


„Bonus pentru numeroasele momente când vei citi amuzat(ă) articole sau status-uri pe Facebook despre "cât de nasoală e România", "cât de nesimţiţi şi bădărani suntem noi, românii", şi, din două click-uri, descoperi că autoarea/autorul locuieşte în Bucureşti, eventual născându-se în Vechiul Regat şi apoi venind în Bucureşti, şi îţi dai seama că ea/el crede că toată ţara e la fel”, mai scrie Mateescu. 

Cum este Clujul


Mai jos facem o selecţie a celor mai interesante constatări ale sociologului: 

„40. Rezerva faţă de regăţeni. Mai mică decât ai crede. Peste 50% din locuitorii Cluj-ului nu s-au născut aici - oraşul este din acest punct de vedere extrem de cosmopolit.
În genere oamenii îşi formează o părere despre tine când le explici de ce ai părăsit Bucureştiul. Fii sincer şi concis.

În toată această ecuaţie intră şi protestele stradale, începând cu Colectiv şi mai ales momentul "luminiţelor", care au schimbat mult în bine părerea ardelenilor despre bucureşteni.
 
41. Există câteva lucruri care nu funcţionează în Cluj. Poate să pară o ironie sau o glumă ce scriu în continuare, dar acele lucruri sunt la fel de anormale statistic precum lucrurile care funcţionează în Bucureşti.”
 

„Ţi se va face dor de funcţionarii acri şi supăraţi, care se răstesc la tine ca la o servitoare de secol 17”


Despre administraţie, Mateescu scrie: „Bună, rapidă, eficientă, la standarde vestice, inclusiv la instituţii ale statului (teoretic naţionale) care au sucursale/filiale aici. Ţi se va face dor de cozile imense din Bucureşti, de aparatele de bonuri de ordine care nu merg, de ghişeele la care trebuie să te apleci (în Cluj se stă pe scaun, faţă în faţă), de îmbrânceli, de "huo, eu eram la coadă înaintea lu' domnu' ", de momentele când descoperi că lista de documente de pe site nu este aceeaşi cu cea necesară la ghişeu, de funcţionarii acri şi supăraţi, care se răstesc la tine ca la o servitoare de secol 17... Glumesc, nu-ţi va fi dor deloc.”
 

„S-a stricat Ardealul, nu mai e ce-a fost”

 
„«S-a stricat Ardealul, nu mai e ce-a fost». Auzi asta în special de la intelectualii mai vârstnici ne-naţionalişti.

Pe cifre da, s-au pierdut un milion de saşi şi şvabi, migraţiile etnicilor maghiari au fost puternice etc. Nenorocirea este incontestabilă.

Dacă însă vii din Regat, e greu de imaginat unde era Ardealul odată, având în vedere câte lucrurile sunt funcţionale acum la standarde la care în Bucureşti sau în Regat nici nu poţi visa.

De exemplu, visul maximal unui bucureştean interesat de propriul oraş e să scape de Firea în 2020. Nimeni nu-şi permite să creadă că ar putea veni un primar precum Bolojan sau că în 2024 administraţia capitalei ar putea ajunge să performeze la nivelul celei a Clujului sau Sibiului. Cine ar exprima asta cu voce tare ar fi luat cu ambulanţa direct la spitalul de nebuni”, mai scrie Mateescu. 
 

Bucureştiul văzut de la Cluj


„Bucureşti. De la distanţă o să ţi se pară din ce în ce mai apăsat ca fiind o capcană şi, ca să o zicem în termeni sobri, un oraş doar parţial europenizat. Sursele de stres sunt multiple, iar oamenii suferă în consecinţă.
Te vei gândi des la oamenii incredibili, foc de deştepţi şi de calificaţi, indiferent de domeniu, pe care îi cunoşti acolo. Unii se vor stinge în mediocritate, cei mai mulţi vor migra, dar în prezent îţi rămâne strângerea de inimă că nişte creiere şi suflete fenomenale se mulţumesc cu atât de puţin în ceea ce priveşte calitatea vieţii şi ajung să creadă că aşa ceva e normal şi acceptabil în Europa secolului XXI”, mai scrie sociologul. 
 

„Everything is UBB and UBB is everything”

 
„Accentul. Nu-l vei avea niciodată. Poţi să începi însă prin *a* *rosti* *cuvintele* *clar*, *răspicat*, *până* *la* *capăt*, *fără* *să* *mănânci* *silabe*. Ceea ce în genere în viaţă n-are cum să-ţi prindă rău, plus că mai şi apuci să gândeşti oleacă 
 
UBB (adică Universitatea Babeş-Bolyai). Everything is UBB and UBB is everything. Fără mediul universitar oraşul ar fi unul trist şi limitat. Subliniez în special existenţa multor profesori tineri şi foarte tineri. UBB este atât de dinamică încât pare a nu fi de stat, ci o instituţie tipic ardeleană, parte ONG şi parte business consecvent.

LBGTQ. În ciuda unor tam-tam-uri punctuale, oraşul e probabil ceva mai puţin homofob decât media naţională. În 2015 Transilvania (incluzând punctual aici şi foarte conservatoarea zonă Crişana) era cea mai pro-căsătorie între persoanele de acelaşi sex din cele trei regiuni istorice (link aici, în josul penultimei pagini din Powerpoint), nu cred că lucrurile s-au schimbat.
 
12b. Traficul rutier din Cluj este o sursă constantă de nemulţumire pentru şoferii clujeni, dar dacă - după cum spuneam la început - vii din Bucureşti şi ai maşină, lucrurile sunt în genere parfum. Asta pentru că termenul tău de referinţă este, totuşi, Bucureşti, al cincilea cel mai aglomerat oraş din lume în ceea ce priveşte traficul (link).
 
Evită zona centrală dimineaţa, toţi părinţii îşi duc toţi copiii în zona liceelor şi şcolilor bune în ceea ce pare a fi o suprafaţă mai mică decât un stadion de fotbal”, explică bucureşteanul. 


Concluzie


Concluzia finală a sociologului:„este ciudat dar foarte îmbucurător să faci parte dintr-un succes. În Regat mai există în sensul ăsta Halep şi, pentru unii, tururi doi de prezidenţiale odată la cinci ani. În rest totul e un gri amar şi întârzierea zi cu zi a unei migraţii inevitabile spre un loc de muncă mai bine plătit sau la care să fii respectată/respectat, spre o ţară în care să poţi să te împlineşti personal şi/sau familial şi/sau profesional, spre un loc unde să te simţi bine. Vibraţia în nord-vest şi vest este cu totul alta, lucrurile sunt deja aşezate pe drumul corect.
 
Ca element concret, dacă te gândeşti să faci pasul decisiv spre părăsirea României, dă înainte de toate o şansă Transilvaniei, Banatului, Crişanei sau Maramureşului. Un an în chirie te va lămuri ce şi cum. Selectează-ţi oraşul cu grijă, fiecare localitate posedă un profil specific şi se poate potrivi mai mult (sau mai puţin) circumstanţelor tale profesionale sau familiale. Cunosc bucureşteni strămutaţi care sunt la fel de fericiţi de Braşov sau Sibiu cum sunt eu datorită Clujului, fiecare şi-a găsit locul potrivit pentru sine.”
 
Citeşte şi
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările