Matematiciana care a pus bazele celebrei „Gazeta Matematica“. Constanţa Pompilian Zossima a primit cadou o şcoală

Publicat: 03.04.2021 20:45

Ultima actualizare: 02.08.2022 13:45

Constanţa Pompilian Zossima, o matematiciană strălucită care a pus bazele unui cunoscut pension particular în Bucureşti FOTO Arhiva personală George Trohani

Cunoscut pension particular pentru tinerele fete, Institutul Pompilian din Capitală a fost construit în anul 1896 de tatăl Constanţei Pompilian Zossima, una dintre cele mai valoroase intelectuale din România, drept răsplată pentru rezultatele strălucite ale tinerei.

Mai târziu, profesoara a pus bazele Gazetei Matematica, alături de alţi 10 fondatori. Clădirea construită pe cheltuiala sa de către profesorul de desen Gheorghe Pompilian pentru fiica sa, Constanţa, s-a aflat pe Calea Rahovei, din Bucureşti. Institutul a fost naţionalizat după 1948, iar clădirea sa a fost demolată în a doua jumătate a secolului al XX-lea.

De-a lungul anilor, o pleida de profesori renumiţi s-au aşezat la catedră pentru a instrui generaţii de elevi, deveniţi ulterior la fel de faimoşi: Nina Cassian, Ligia Minovici sau Olga Greceanu. Povestea fascinantă a Constanţei Pompilian Zossima ne-a fost relatată de către istoricul George Trohani, 78 de ani, cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti.

Cine a fost Constanţa Pompilian

Constanţa Pompilian a văzut lumina zilei la Bucureşti pe 8 august 1870, ca fiică a lui Gheorghe Pompilian, vajnic patriot, profesor de desen şi caligrafie la ”Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (liceu cu tradiţie, ce se află şi în prezent pe Bulevardul Elisabeta), pe vremea când era gimnaziu, cu numai 4 clase de liceu.

Constanţa a urmat primele patru clase primare în particular, iar 4 clase de liceu le-a urmat la Gimnaziul ”Gheorghe Lazăr”, cu o aprobare specială din partea Ministerului Educaţiei, întrucât gimnaziul era în exclusivitate pentru băieţi, această derogare făcându-se datorită faptului ca tatăl era profesor la acea şcoală.

Conform documentărilor realizate de către doctorul în istorie George Trohani, următoarele 4 clase de liceu, Constanţa le-a urmat tot în particular, obţinând Bacalaureatul cu mare succes şi înscriindu-se în continuare la Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de matematică, având ca profesor pe Spiru Haret.

În 1892 a obţinut licenţa, plecând apoi la Paris pentru desavârşirea studiilor, revenind în ţară în anul 1895 cu a doua licenţă în matematică, dobândită tot în chip strălucit la Sorbona. Despre lucrările de specialitate ale Constanţei Pompilian în vremea petrecută la Paris s-a scris cu multe laude într-o lucrare intitulată ”Les femmes dans la science”, apărută la Paris.

Din dragoste pentru copii

Fiica profesorului Pompilian studiază primele patru clase în particular, apoi la Gimnaziul „Gheorghe Lazăr” (cu derogare de la minister, deoarece era o şcoală de băieţi) şi obţine licenţe în matematici la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti (1892) şi la Sorbona (1895). Face parte din grupul celor 10 fondatori ai prestigioasei reviste „Gazeta matematică” (septembrie 1895–1912).

calarasi profesorul gheorghe pompilian foto wikipedia.org

Profesorul Pompilian i-a dăruit fiicei sale o şcoală FOTO wikipedia.org

Împreună cu tatăl ei, Constanţa fondează, în 1896, Institutul „Pompilian” din Bucureşti, o şcoală de fete construită pentru 12 clase, cu săli şi teren de sport, internat şi o capelă, pe care îl conduce din septembrie 1896. Instituie aici un sistem pedagogic, bazat, după spusele ei, pe „dragostea pentru copii, dar o dragoste pe care copilul să o simtă în truda profesorului pentru copii, nu în slăbiciunea profesorului faţă de greşelile copiilor şi nu în cele din urmă claritatea în explicare, cât şi în formulare”.

Cea dintâi româncă licenţiată în matematici figurează în dicţionarul „Les femmes dans la science“, apărut la Paris în 1897. „Domnişoara Pompilian a demonstrat în «Nouvelle correspondance de Catalan» o teoremă a lui Laisant asupra unei parabole cubice. De asemenea, a dat soluţii de probleme în «Jurnalul lui Vuibert» şi în «Mathésis», 1891–1892””, explică istoricul George Trohani.

Pictură, cultură generală şi muzică

La revenirea în ţară, Constanţa Pompilian Zossima, a fondat renumita ”Gazeta matematică”, urmând să intre în învăţământ.

calarasi pensionul pompilian din bucuresti foto imagoromaniae.ro

Pensionul particular din Bucureşti a funcţionat pe Calea Rahovei FOTO imagoromaniae.ro

„Tatăl său s-a gândit atunci că toată priceperea, energia şi spiritul de iniţiativă al fiicei sale trebuie răsplătite pe măsură. Dragostea fetei pentru dezvoltarea ştiinţelor atât în ţară, cât şi în străinătate l-a determinat pe tată să investească cu mult rost şi folos, astfel încât a clădit pe cont propriu, pentru copiii din Bucureşti o şcoală, un nou aşezământ didactic spre binele ţării. Astfel că în anul 1896 a fondat renumitul Institut Pompilian din Bucureşti, pe Calea Rahovei nr. 56, Constanţa Pompilian fiind decorată atât de Guvernul Statului Român, cât si de Guvernul Franţei.

Citește și: Zossima, moşierul din Bărăgan care a ridicat prima şcoală de agricultură din spaţiul românesc

Constanţa Pompilian, datorită tatălui, a fost fondatoarea, proprietara şi directoarea acestui Institut. Institutul Pompilian a fost o şcoală de fete (pentru ciclurile primar şi secundar), deschisă în 1896 de către Constanţa Pompilian, licenţiată în matematică a Universităţii din Bucureşti şi a Universităţii Sorbona. Şcoala oferea şi cursuri de pictură, cultură generală şi muzică. A fost naţionalizată după 1948, iar clădirea sa a fost demolată în a doua jumătate a secolului al XX-lea”, spune doctor în istorie George Trohani.

Persoane de largă şi rafinată cultură

Constanta Pompilian s-a casatorit cu inginerul constructor Zossima, de origine greacă, profesor la Institutul Politehnic din Bucureşti, care a facut parte din pleiada inginerilor constructori din Vechiul Regat. Pentru meritele sale pe teren obştesc, Municipalitatea Bucureştiului a dat numele său unei străzi din fostul Parc Domenii. Soţii Zossima, persoane de largă şi rafinată cultură erau prieteni, printre alţii, cu Alexandru Vlahuţă, Barbu Delavrancea, I.L.Caragiale, care le-au dedicat şi unele scrieri (…). Originile soţului erau din Grecia secolului XVIII, pornite din Epir, familie răspândită şi în Rusia, Italia şi Valahia. Au avut o singura fiică Elena (născută în 1901), licenţiată în Ştiinţe fizico-chimice, iar în anul 1960 a părăsit ţara, stabilindu-se în Germania, prin căsătoria cu Anton Wilt.

Preţuia răbdarea migăloasă a profesorilor

În concepţia ei, Constanţa Pompilian-Zossima atribuia un rol nobil, fundamental educaţiei. ”Şcoala trebuie să fie o familie mai mare, un lăcaş în care elevul să vină cu drag, ştiind că, dacă i se cere muncă, i se vor da şi clipe de înălţătoare mulţumiri”, spunea ea.

A avut întotdeauna marea grijă în privinţa alegerii profesorilor, preţuind „cunoştinţele lor academice şi destoinicia, avântul săditor de imbolduri şi răbdarea migăloasă a stăruinţei neîntrerupte“.

Dar, ce o mulţumea îndeosebi, era să găsească la profesori şi ceva din însuşirile ei, primordial, ”dragostea pentru copii, dar o dragoste pe care copilul sî o simtă în truda profesorului pentru copii, nu în slăbiciunea profesorului faţă de greşelile copiilor şi nu în cele din urmă, claritatea în explicare, cât şi în formulare”.

Constanţa D. Pompilian-Zossima a decedat în anul 1936 la Bucureşti, în vârstă de 66 ani, iar cavoul întregii familii Pompilian-Zossima se află în Cimitirul Bellu din Bucureşti.