Elev în prag de bacalaureat, despre revenirea la şcoală: „Nu cred că aceste ore vor fi mai eficiente decât cele online“

Elev în prag de bacalaureat, despre revenirea la şcoală: „Nu cred că aceste ore vor fi mai eficiente decât cele online“

Octavian Zanfir este elev în clasa a -XII-a la Colegiul Naţional Barbu Ştirbei din Călăraşi FOTO Facebook/Octavian Zanfir

Un elev de clasa a XII-a din Călăraşi se pregăteşte intens pentru examenul de Bacalaureat. Octavian Zanfir, de la Colegiul Naţional Barbu Ştirbei, spune că orele online sunt mai bune decât nimic, dar nu pot înlocui cursurile făcute la şcoală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Elevul de clasa a XII-a, la profilul Matematică- Informatică, e de părere că redeschiderea şcolilor pentru cei din anii terminali nu va rezolva  mare lucru. Octavian încearcă acasă să-şi consolideze cunoştinţele pentru a se prezenta la examen şi spune că a avut noroc pentru că dascălii săi sunt pricepuţi. Au reuşit să treacă prin toată materia ultimului an de liceu, înainte a se decreta starea de urgenţă. Acum, acasă, dar şi la orele online la care participă se axează foarte mult pe materiile de examen.
 
„Situaţia în care ne aflăm este sumbră. În această perioadă m-am asigurat că nu mă expun niciunui risc şi m-am concentrat pe pregătirea viitorului meu. Mulţumită profesorilor de la clasă, materia necesară pentru examen a fost predată înainte de anularea cursurilor. Aşadar, toate orele online au reprezentat “muncă de mentenanţă”. În medie, aloc zilnic aproximativ 6 ore învăţatului. Aceste ore online sunt mai bune decât nimic, dar nu pot înlocui orele de curs făcute în incinta şcolii.
 
 
Minusurile acestei metode sunt legate de faptul că mulţi elevi nu au posibilităţi materaile, dar şi de faptul că se slăbeşte interacţiunea dintre elev şi profesor. Cred că acest lucru aduce o lipsă de înţelegere a materiei, precum şi lipsa socializării cu colegii. Din cauza pandemiei, ne vor lipsi celebrarea încheierii ciclului şcolar, ultimul clopoţel, banchet etc. În opinia mea există 2 soluţii care ar fi benefice, atât pentru elevi cât şi pentru profesori în actualul context epidemiologic. 
 
În primul rând, amânarea examenelor cu 30-40 de zile constituie un beneficiu deoarece elevii şi profesorii ar avea mai mult timp pentru aprofundarea materiei şi în viitorul apropiat există posibilitatea de reintroducere a orelor de curs normale. Despre echivalarea examenului cu media generală a anilor de studiu spune că este o metodă destul de controversată deoarece apar multe nemulţumiri. „Cele mai multe dintre ele se referă la faptul că nu ar fi corect pentru generaţiile anterioare care au susţinut examenul. Cei mai mulţi elevi, printre care şi eu, nu ne-am bazat pe media generală a celor 4 ani, ci pe înţelegerea şi aprofundarea materiilor pentru examen. Cel mai mare avantaj al acestei metode este faptul că nu se expune nimeni la niciun pericol”, explică Octavian Zanfir.
 

Există foarte multe nuanţe de gri în deciziile luate

 
Elevul, care în următoarea perioadă va susţine examenul maturităţii, spune că decidenţii ar trebui să vină cu măsuri clare în faţa elevilor, iar redeschiderea şcolilor pentru cei din anii terminali crede că aduce şi o serie de riscuri. „Este o situaţie cu care nu s-a mai confruntat nimeni şi toate deciziile nu sunt luate în alb sau negru, există foarte multe nuanţe de gri. Orice decizie s-ar lua, sigur vor exista persoane nemulţumite. În condiţiile actuale, absolut orice interacţiune umană reprezintă un risc epidemiologic, dar cu nişte măsuri de protecţie eficiente, acest risc se poate diminua considerabil.
 
 
Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste măsuri. Riscul, cu siguranţă, există. Ţinând cont de restricţiile existente precum efectuarea orelor doar cu 10 elevi în clasă şi timpul scurt alocat pregătirii, nu cred că aceste ore vor avea o eficienţă mai mare decât cele online. Cu toate acetea, dorul de colegi şi de profesori există. Discutând constant cu ei pe parcursul zilelor, tot colectivul clasei a respectat distanţarea socială şi luăm în considerare participarea la pregătirea pentru examen”, spune adolescentul.
 
Octavian doreşte să susţină examen la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti. Cariera va fi în acest domeniu, dar deciziile le voi lua în funcţie de conjunctura socială şi politică a momentului, spune elevul. 
 

Şeful cercetaşilor din Călăraşi

 
În această perioadă critică provocată de pandemia de coronavirus, adolescentul spune că cel mai mult îi lipsesc drumeţiile şi interacţiunea cu prietenii. Este drumeţ novice în cadrul Grupului de Cercetaşi “Sf. Gheorghe” Călăraşi care face parte din “Asociaţia Cercetaşii Creştini Români din Federaţia Scoutismului European”.
 
Cercetăşia este, din punctul său de vedere, un stil de viaţă, o uniune dintre om şi natură, conform legii a 6-a a cercetaşului “Cercetaşul vede în natură lucrarea lui Dumnezeu, iubeşte plantele şi animalele”. Cercetăşia insuflă încredere copilului sau tânărului. Această încredere se bazează pe Promisiune şi angajamentul liber şi solemn de a respecta Legea Cercetaşilor, carta vieţii sale cotidiene.
 
 
Viaţa unui cercetaş, povesteşte Octavian Zanfir, se derulează în cadrul unor grupuri autonome, constituite pe criteriul vârstei. Sustinuţi prin acţiune şi exemplul personal al şefilor, tinerii contribuie la elaborarea programului activităţii lor care se derulează în natură, sub forma jocurilor şi aventurilor antrenante şi variate, căutând astfel să deprindă tinerii cu tehnicile de viaţă în aer liber precum şi metode de animare a grupurilor. Activităţile se derulează de-a lungul întregului an, având ca punct culminant tabăra de vară.
 
 
„În cadrul grupului “Sf. Gheorghe” Călăraşi, aproape 6 ani am fost şef de patrulă (echipa formată din 6-8 băieţi cu grupa de vârstă 11-17 ani) unde am parcurs etapele de formare personală, primind dinstincţiile de Clasa a II-a, Clasa I şi la final, cea mai înaltă distincţie existentă internaţional, “Cercetaş ales”. De un an şi jumătate am trecut în următoarea fază de pregătire, cea de drumeţ, unde învăţ să-mi servesc aproapele în orice împrejurare. De asemenea mă ocup, prin exemplul personal, de pregătirea şi formarea noii generaţii de cercetaşi”, a mai spus Octavian Zanfir.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: