Asociaţia Pro Democraţia şi Consorţiul Cultural Corona au lansat o scrisoare deschisă cu propuneri pentru rezolvarea crizei de la Teatrul Sică Alexandrescu

Criza de la Teatrul Sică Alexandrescu durează din luna septembrie. FOTO Arhivă.

Asociaţia Pro Democraţia şi Consorţiul Cultural Corona au organizat o dezbatere comună pentru a identifica şi propune o serie de soluţii pentru rezolvarea situaţiei de la Teatrul Dramatic Sică Alexandrescu Braşov, precum şi pentru a realiză primii păşi către implementarea strategiei culturale a oraşului nostru începând cu 2017.

Criza de la Teatrul Sică Alexandrescu a început în septembrie după numirea în funcţia de director a lui Dan Zarafescu, director adjunc la Teatrul Notara. Oparte dintre actori au contestat concursul şi au refuzat să intre la spectacole. Trei dintre ei au fost concediaţi, iar sâmbătă s-a organizat un marş de protest în sprijinul lor. Între timp Primăria a numit un director interimar (Viorica Geantă Chelmea) şi a retras subvenţiile acordate teatrului, care sunt valoarea de 200.000 de lei.

Ionuţ Tata, preşedintele Asociaţia Pro Democraţia şi Valer Rus, reprezentant al Consorţiului Cultural Corona au organizat o dezbatere publică şi au lansat o scrioare deschisă în care se propun soluţii pentru dezamorsarea crizei.

„Considerăm că situaţie creaţă în jurul Teatrului Dramatic Sică Alexandrescu poate fi rezolvată doar printr-un efort corelat al administraţiei publice, instituţiilor culturale şi societăţii civile locale. În acest sens, ne-am propus să aducem în atenţia opiniei publice câteva posibile soluţii, bazate şi pe exemple de bună practică din alte oraşe ale ţării. În analizarea şi formularea acestor soluţii am pornit de la principiul că ne dorim mai mult teatru la Braşov, nu mai puţin teatru la Braşov. 

Mai mult teatru la Braşov înseamnă că numărul de artişti implicaţi în teatrul braşovean să crească, şi nu să scadă. Mai mult teatru la Braşov înseamnă că ruptură din interiorul colectivului Teatrului Dramatic să fie depăşită rapid şi imaginea teatrului din Braşov să fie reconstruită. Mai mult teatru la Braşov înseamnă că numărul de reprezentaţii să crească şi nu să scadă. Mai mult teatru la Braşov înseamnă că publicul să crească, nu să scadă. 

Astfel, am generat o serie de scenarii, toate având aceeaşi ţintă: îmbogăţirea vieţii culturale a comunităţii noastre. Aceste scenarii pot fi regăsite în paginile următoare:

Scenariul 1 - Înfiinţarea unei a două companii de teatru în Braşov, prin hotărâre de Consilul Local

Menţionam că există precedente de companii publice de teatru care coexista şi în alte oraşe, mari şi mici din România, precum: Timişoara (4 teatre publice), Cluj-Napoca (3 teatre publice), Sfântu Gheorghe (3 teatre publice). 

De asemenea, există precedentul procedural de a restructura companii de teatru- în cazul Teatrului Radu Stâncă Sibiu – într-o singură zi, compania de teatru a fost desfiinţată şi înlocuită printr-o altă companie de teatru public. 

În acest scenariu, propunem că, Consiliul Local Braşov să demareze procedurile pentru înfiinţarea unei a două companii de teatru public, printr-o procedura similară cu cea de la Sibiu, sau printr-o altă procedura legală. 

Cele două companii vor putea coexista, cel puţin temporar, în actualul spaţiu al teatrului, finanţarea lor urmând a fi făcută în mod transparent, pe criterii de performanţă, din bugetul Consiliul Local. 

Concurenţă artistică astfel creaţă ar creşte calitatea vieţii culturale din oraş. Am putea avea mai multe piese de teatru, mai multe reprezentaţii, iar într-un final ar creşte şi consumul de teatru în comunitatea noastră. 

Scenariul 1.1 - Adiacent acestui scenariu, propunem alocarea de resurse din partea Consiliului Local, în vederea amenajării unui spaţiu cultural nou în Municipiul Braşov, care să poată fi utilizat (şi) pentru activitatea uneia dintre cele două companii de teatru. Considerăm că în acest scop pot fi utilizate spaţiile existenţe în proprietatea Municipiului Braşov – fostul cinematograf Popular sau fostul cinematograf Modern. În cazul cinematografului Popular, există inclusiv posibilitatea de a finanţă amenajarea acestuia prin fonduri europene disponibile în cadrul Programului Operaţional Regional 2013-2020, iar în cazul Modern-ului, finanţarea ar trebui să vina exclusive de la bugetul local. 

Crearea unui nou spaţiu cultural ar dinamiza viaţă culturală a oraşului, limitată astăzi din punct de vedere spaţial la cele câteva spaţii publice disponibile, şi la o serie de spaţii private, lipsite de condiţii corespunzătoare. În acest sens, Consiliul Local Braşov ar trebui să bugeteze resursele financiare pentru realizarea acestui proiect pentru anul 2017. 

Scenariul 2. În situaţia în care această situaţie nu va fi rezolvată prin scenariile de mai sus, sau prin alte soluţii adoptate la nivelul comunităţii locale, iar situaţia de la Teatrul Dramatic se perpetuează, considerăm că se poate ajunge şi la un scenariu ce presupune preluarea teatrului de către Ministerul Culturii şi transformarea în teatru naţional, aşa cum s-a întâmplat în cazul unor teatre din Sibiu sau Timişoara. Acest lucru ar presupune însă iniţierea unor proiecte de lege de către parlamentării de Braşov, şi îl considerăm a fi un scenariu mai puţin probabil, dar posibil. 

Scenariul 3.  În situaţia în care nu se va ajunge la un consens politic, sau la o soluţie în zonă administrativă pentru rezolvarea constructivă a situaţiei de la Teatrul Dramatic urmând principiul mai mult teatru la Braşov, considerăm că poate fi luat în calcul un scenariu în care la nivelul comunităţii ia fiinţă o societatea de teatru privată, asemănătoare cu vechea Societate de Patinaj, prin efortul şi contribuţia companiilor şi cetăţenilor braşoveni, finanţată prin crowdfunding sau vânzare în avans de bilete. 

Acest scenariu presupune un efort financiar şi logistic semnificativ, bazat pe mobilizarea locaţiilor din oraş care pot oferi spaţiu de desfăşurare al pieselor de teatru, şi al publicului din Braşov, dar ar reprezenta o dovadă a sprijinului comunităţii locale pentru viaţă culturală a oraşului“, se arată în scrisoarea deschisă semnată de cele două asociaţii.   

În următoarea lună, reprezentanţii Asociaţiei Pro Democraţia şi ai Consorţiului Cultural Corona vor stabili întâlniri cu liderii grupurilor politice din consiliul local pentru a discuta aceste scenarii şi a susţine adoptarea lor.