Parte din traseul care lega acum 50 de ani Târgu Mureş de Budapesta prinde viaţă de Florii, cu ajutorul Mocăniţei Transilvaniei
0Mocăniţa Transilvania îşi va relua anul acesta cursele tocmai de Florii. Cei 35 de kilometri care leagă Bistriţa-Năsăud (Teaca) de Mureş (Râciu) vor putea fi parcurşi weekendul acesta de către cei care vor să-şi petreacă Floriile şi Paştele Catolic în mijlocul naturii.
Cursele Mocăniţei Transilvaniei se vor relua anul acesta începând cu data de 5 şi 6 aprilie. Acestea vor continua şi weekendul viitor, de Paşte ortodox. Traseul, care se întinde momentan pe 35 de kilometri, leagă Bistriţa-Năsăud de judeţul Mureş, străbătând şapte localităţi: Teaca, Comlod, Orosfaia, Milaş, Crăeşti, Sânmartinu de Câmpie şi Râciu.
Atât sâmbătă 5 aprilie, cât şi duminică 6 aprilie vor porni două trenuri la ora 11:00, unul din Teaca, iar altul din Râciu. Cele două trenuri se vor întâlni la Comlod, iar călătorii vor avea oportunitatea să opteze: merg mai departe până în Râciu sau se întorc la Teaca. Trenurile se vor întâlni la ora 13:00 în Comlod.
Preţul unui bilet este 30 de lei. Cei care doresc să se bucure de splendoarea naturii de Florii se pot înscrie folosindu-se de formularul de aici.
Timid, Mocăniţa Transilvaniei şi-a reluat cursele din toamna anului trecut, cu promisiunea că acestea vor deveni permanente anul acesta.
Ruta pe care a circulat preţ de un secol mocăniţa s-a întins pe 100 de kilometri şi a fost începută în 1914 şi finalizată doi ani mai târziu. În perioada austro-ungară, aceasta era folosită pentru transportul persoanelor şi mărfurilor la Târgu Mureş. În 1918 a fost cumpărată de la statul maghiar de către CFR, însă în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, maghiarii au pus din nou mâna pe această rută.
Atunci maghiarii au decis să lege cumva Târgu Mureş de Budapesta, iar această rută nu făcea altceva decât să le sprijine iniţiativa. În 1940 s-a construit în doar trei luni un tronson care leagă Viile Tecii de Lechinţa, asigurându-se astfel legătura cu Budapesta. Cu ajutorul acestei rute, maghiarii reuşeau să-şi asigure transportul armamentului în zonă.
Această rută a funcţionat până în 1995, reuşind să reziste în principal datorită faptului că la Târgu Mureş şi la Lechinţa funcţionau două fabrici de zahăr care atrăgeau mulţi navetişti. De asemenea, cu trenurile care făceau acest traseu se transporta sfecla de zahăr precum şi alte cereale produse de populaţia din zonă.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
