Ne ajută sau nu rezoluţiile de Anul Nou? Specialiştii dezvăluie ce trebuie să facem pentru a nu fi dezamăgiţi şi a nu rămâne doar cu o listă de bune intenţii

Ne-am obişnuit ca la finalul fiecărui an să tragem o serie de concluzii, dar şi să ne facem planuri pentru noul capitol din viaţa noastră. Cu siguranţă v-aţi întrebat dacă lista de rezoluţii ne este sau nu de ajutor. Specialiştii consultaţi de „Adevărul“ susţin că poate fi benefică atâta timp cât ştim ce şi cum să facem pentru a nu rămâne doar o listă cu bune intenţii.

Întocmirea unei liste de rezoluţii la finalul fiecărui an a devenit o practică tradiţională de Revelion peste tot în lume. Dar ne ajută cu adevărat? Probabil că v-aţi pus şi voi această întrebare, aşa că am încercat să aflăm răspunsul de la specialişti. Ei bine, aceştia sunt de părere că rezoluţiile pot fi benefice atâta timp cât ne stabilim şi un proces prin care să le ducem la bun sfârşit. Mai exact, sunt uşor de pus pe foaie, însă paşii până la a le bifa pot fi foarte anevoioşi, iar dacă nu suntem conştienţi de acest lucru şi nu ne mobilizăm, putem face loc foarte uşor dezamăgirilor. 

Setarea obiectivelor reprezintă o parte integrantă a oricărei strategii de succes, indiferent de perioada din an ȋn care realizam acest demers, este de părere psihologul Ionuţ Ghiugan. Ele ne oferă direcţia pe care dorim să o urmăm şi ne ajută să ne planificăm viaţa pe termen scurt sau lung, însă e foarte probabil ca obiectivele noastre să rămână doar bune intenţii dacă nu stabilim şi procesul pe care trebuie să-i parcurgem pentru a le atige.

„Ȋn multe situaţii obiectivele persoanle sau profesionale râmăn la stadiu de dorinţe pentru că nu ne concentrăm suficient sau nu depunem efort susţinut ȋn procesul de realizare. Obiectivele sunt relativ uşor de formulat, dificil este ȋnsă drumul pe care trebuie să-l parcurgem. De exemplu, ne stabilim ca obiectiv pentru anul 2019 să pierdem din greutate cinci kilograme, iar procesul pe care ȋl considerm necesar de urmat este să ne angajăm ȋn practicarea ȋn fiecare zi a unei activităţi fizice, 30 de minute. Obstacolul cel mai probabil ȋn calea acestui obiectiv este legat de ȋntreruperea procesului de realizare – practicăm activitatea fizică o perioadă relativ scurtă, după care renunţăm. Din această perspectivă, cel mai important aspect este cel legat de dezvoltarea unor strategii pentru realizarea şi susţinerea proceselor ce sunt implicate ȋn realizarea obiectivelor din viaţa personală şi profesională: accesul la resurse personale, utilizarea unei gândiri flexibile, autoeducaţia, consilierea de specialitate“, explică psihologul Ionuţ Ghiugan.

Pe de altă parte, psihoterapeutul Alice Cornea subliniază faptul că pe lângă lista de rezoluţii, ar trebui să ţinem cont şi de micile surprize ce pot apărea pe parcursul anului. Să îţi stabileşti obiective pentru anul următor este o practică utilă şi productivă atât timp cât reprezintă o „hartă“ cu rol de ghid pentru evoluţia ta pe parcursul anului care urmează. Este foarte important totuşi să fii flexibil şi să permiţi şi apariţia unor „surprize“ sau situaţii neprevăzute pe măsură ce explorezi această hartă de-a lungul anului. În schimb, dacă nu îţi conturezi nicio „hartă“, niciun ghid, ai toate şansele să-ţi trăieşti viaţa „la voia întâmplării“. Dacă vrei un an trăit cu intenţie, atunci ce eşti dispus să investeşti? Pentru ce schimbări îţi vei asuma responsabilitatea? Totuşi, nu orice dorinţă este un obiectiv. Tocmai de aceea o mare parte dintre aceste dorinţe nu devin realitate. Tu ce vrei cu adevărat ?

Pornind de la părerea scriitorului irlandez Joseph O’Connor, care spunea că „dacă vei continua să faci ce ai făcut, vei obţine ceea ce ai obţinut deja“, Alice Cornea ne-a dezvăluit cinci strategii care ne ajută să ne îndeplinim rezoluţiile pentru anul 2019. 

1. Începe cu sfârşitul

Cum vrei să te simţi la finul anului 2019? Cum vrei să fii peste un an? Cum eşti ca om, coleg, prieten, profesionist, soţ, iubit (adică în toate rolurile pe care le ai în viaţa ta)? Ce vrei să gândeşti despre tine, despre lume, despre familie, despre afacerea sau locul tău de muncă? Ia un pix şi o agendă şi începe să-l descrii pe omul care vrei să devii la finalul anului. Dacă ştii cine şi cum vrei să devii, atunci vei alege cu mai multă uşurinţă proiectele, oportunităţile şi situaţiile de pe parcursul anului care susţin (sau nu) construcţia viziunii pe care ai ales-o pentru tine. Vei şti mai clar ce ţi se potriveşte şi ce nu, care sunt oamenii care te pot susţine în realizarea acestei viziuni şi care sunt cei care ţi-ar îngreuna procesul.

Altfel, în lipsa unei viziuni despre cum şi cine vrei să devii, fiecare zi devine o reacţie la ceea ce se întâmplă în jurul tău. În loc să acţionezi conştient, re-acţionezi la diversele situaţii, implicându-te din inerţie în lucruri care de cele mai multe ori te storc de energie sau chiar te intoxică cu gânduri şi emoţii neproductive.

2. Continuă cu „de ce?“ 

Ale cui sunt promisiunile/obiectivele? Fii sincer cu tine şi răspunde-ţi la întrebarea „De ce vreau să îndeplinesc aceste promisiuni?“ Dacă răspunsul are vreo legatură cu persoane din viaţa ta (prieteni, cunoscuţi, colegi, familie), atunci obiectivul este împrumutat şi există două variante:

- fie vei amâna să te implici pentru a-l îndeplini pentru că nu-ţi aparţine; 

- fie îl vei îndeplini, dar acest lucru nu te va împlini decât pentru o perioadă foarte scurtă de timp pentru ca apoi să demarezi din nou goana după un alt obiectiv, deoarece satisfacţia celui anterior deja a trecut. Ajungi astfel să îndeplineşti obiectiv după obiectiv, cu speranţa (subconştientă, bienînţeles) că poate realizarea unui obiectiv mai grandios, mai greu de obţinut, te va face să te simţi mai bine, mai valoros, mai apreciat de cei din jur, mai împăcat cu viaţa ta din acest moment. 

Aşadar, motivaţia pentru aceste obiective este să „demonstrezi“ (de cele mai multe ori acest mecanism este subconştient) că şi tu poţi, că şi tu eşti la nivelul aşteptărilor celorlalţi. Să ieşi din capcana satisfacţiilor temporare înseamnă să alegi promisiuni care sunt, înainte de orice, importante pentru tine. 

3. Prioritizează ce contează pentru tine

Este sănătatea importantă pentru tine? Dacă da, însă nu atât de importantă precum relaxarea, atunci nu-ţi face abonament la sală pentru că nu te vei ţine de el. Fii sincer cu tine şi recunoaşte  că până acum ai făcut sport doar pentru că „ştii că trebuie să slăbeşti“, nu pentru că „e important pentru tine“. Dacă relaxarea e mai sus pe listă, fă-ţi abonament la masaj sau la saună, iar dintr-o stare de relaxare mai mare, vei putea să te implici şi în următoarele priorităţi de pe listă.

În felul acesta observi practic că te ţii de promisiunile faţă de tine însuţi şi nu te mai trezeşti la sfârşitul anului că nu ai făcut nimic pentru sănătatea corpului tău. Aceasta este o strategie pentru definirea obiectivelor, pornind de la valorile personale. Îţi poţi face lista acestora, răspunzând la întrebarea „Ce este important pentru mine?“ Ordonează-le după cantitatea de timp şi energie pe care ai depus-o până acum. În cazul în care proporţiile nu te mai satisfac, înseamnă că e momentul pentru o reorganizare a valorilor. S-ar putea să fi trăit până acum după valorile şi priorităţile altora crezând că sunt ale tale. 

Cu sinceritatea câştigi timp. Aşa că, fii sincer cu tine şi vei câştiga timp preţios privind ceea ce vrei cu adevărat să faci şi să devii. 

4. Dacă ar fi să alegi un singur obiectiv pentru anul viitor şi cel mai important pentru tine, care ar fi acela? 

Alege un obiectiv care este atât de semnificativ pentru tine încât îndeplinirea lui ţi-ar aduce o satisfacţie cât pentru tot anul. Un fel de „must have“. Oricare altele sunt ca un bonus pe care ţi-l oferi singur şi sunt din categoria „nice to vave“. Să spunem că pentru tine cel mai important şi semnificativ obiectiv este să câştigi mai mulţi bani. Ce înseamnă „mai mulţi“? Stabileşte o sumă. Fii specific şi măsurabil, adică stabileşte exact cum vei şti că ai îndeplinit acest obiectiv. Ia în calcul faptul că poţi avea respectiva sumă de bani pentru o lună sau o poţi avea constant. Ce vrei să faci cu respectiva sumă de bani? Cum vrei să contribui la lumea din jurul tău? Detaliază în toate aspectele acest obiectiv pe care l-ai ales ca fiind singurul şi cel mai important pentru anul care urmează. 

Practic, îţi vei orienta toate resursele interioare şi exterioare în direcţia transformării tale ca om care beneficiază de această sumă de bani. Napoleon Hill, părintele dezvoltării personale, vorbeşte şi despre „ce eşti dispus să dai la schimb“ pentru a obţine suma respectivă. Inventariază ce anume, din ce ai deja, vrei să „pui la bătaie“, adică ce eşti dispus să investeşti pentru obiectivul tău. Poate fi o parte din timpul tău, pot fi bani, cunoştinţe, informaţii, relaţii şi poate chiar este nevoie să renunţi la anumite lucruri ca să îţi îndeplineşti obiectivul. 

5. Împărţirea unui obiectiv în obiective mai mici

Să spunem că vrei ca anul următor să faci mai multă mişcare. Întâi de toate, este esenţial să redefineşti acestă dorinţă în termeni de obiectiv, astfel încât pentru creierul tău să fie foarte clar ce urmăreşte şi ce paşi are de făcut pentru ca obiectivul să fie dus la îndeplinire. 

Orice dorinţă căreia îi pui un termn limită devine obiectiv. Dar până să devină un obiectiv realizabil el trebuie să îndeplinească câteva condiţii:

• să fie specific

• să poată fi măsurat

• abordabil cu resursele din contextul tău de viaţă

• realist (în acord cu valorile tale de viaţă)

• are un termen limită

Dorinţa ta legată de a face mai multă mişcare anul viitor poate fi redefinită ca obiectiv astfel „merg pe jos cinci kilometri pe săptămână, începând cu 1 februarie 2019, ajungând la 15 kilometri pe săptămână, până pe 31 decembrie 2019“. Ca să te asiguri că îţi vei îndeplini acest obiectiv, împarte-l în obiective mai mici ca efort şi complexitate, cu termene mai scurte, tocmai pentru a le putea măsura mai repede. 

Un astfel de obiectiv „de performanţă“ poate suna astfel: „merg zilnic pe jos o staţie de autobuz, de pe 1 până pe 15 ianuarie 2019“. În felul acesta, ştii exact ce ai de făcut şi creierul tău va înregistra zilnic progresul, chiar în timp ce mergi pe jos, mai ales că o faci conştient, cu intenţie şi motivaţie. Abia după ce l-ai îndeplinit pe acesta poţi trece la următorul obiectiv de performanţă. 

Înainte de a începe să lucrezi la orice obiectiv, este esenţial să îţi stabileşti resursele/instrumentele de care ai nevoie pentru măsurarea evoluţiei tale pe parcurs. În exemplul de mai sus, poate primul obiectiv de performanţă ar putea fi să îţi cumperi o brăţară inteligentă care să îţi măsoare numărul de kilometri parcurşi zilnic pe jos. 

Poţi afla mai multe despre cum să chemi schimbarea şi cum să te adaptezi la ea la cursul Strategii de adaptare la schimbare susţinut de Alice Cornea.