Alfabetul lui este pictura

Vasile Marina (17 ani), din Certeze, nu poate să scrie sau să citească, dar pictează peisaje şi portrete apreciate. Tânărul sătmărean nu are studii de artă şi nici n-a auzit de Grigorescu, Luchian sau Picasso. Tablourile pe care le pictează însă îi impresionează pe toţi cei care ajung să le vadă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vasile Marina, un oşean din Certeze în vârstă de 17 ani, a avut, când era în clasa I, un accident. L-a lovit o maşină, iar de atunci are probleme în a reţine ceea ce i se predă la şcoală. Deşi a terminat, pe hârtie, opt clase, la şcoala ajutătoare, Vasile nu ştie să scrie sau să citească. „De câte ori îl puneam să-şi facă temele, în loc să scrie, el picta. Chiar şi literele le picta", spune mama sa, Floare Marina, casnică.

Nu are un diagnostic clar pentru afecţiunea de care suferă, însă mama sa spune că suferă de un „blocaj psihologic". Văzând că băiatul are spor la învăţătură, părinţii săi, oameni simpli de la ţară, l-au încurajat pe Vasile să picteze. Orice. De la peisajul din spatele casei la vacile care pasc în iarbă, oşeni care dansează în straie populare, clopurile pe care mama sa le ornează cu mărgele. Aşa a ajuns Vasile Marina pictor.

Lucrează şi la comandă

„Părinţii mei s-au gândit că pot câştiga o pâine din asta. Şi acum fac picturi la comandă, pe pereţii din casele din Certeze, în camerele copiilor, cu Tom şi Jerry sau Albă ca Zăpada. Iau cam 200-300 de euro pe o lucrare din asta", spune Vasile.

Cu banii obţinuţi îşi cumpără vopsele, să facă tablourile care-i plac lui, nu cele făcute la comandă, precizează tânărul. De altfel, a început să vândă şi din tablourile pe care le face pentru el. Cam 200-250 de euro ia pe un sigur tablou, în funcţie de mărinimia cumpărătorului. „Numai că oamenii din zona noastră sunt cam zgârciţi şi se tocmesc şi pentru 50 de euro", mai spune Vasile.

Al doilea Henri Rousseau

A fost descoperit de un pictor local, Ionică Pop Prilog, care l-a luat ucenic. În mai 2009 a avut prima expoziţie personală, la Negreşti-Oaş. Ieri şi-a vernisat cea mai recentă expoziţie, la Cluj-Napoca.

„Are trei expoziţii concomitente, una aici, la Cluj-Napoca, la Galeria Arte, alta la Ciucea, cu tablouri despre viaţa şi activitatea lui Octavian Goga, dar şi peisajele din zonă, şi una de icoane pe sticlă, în stilul celor de la Nicula, la Voivodeni, în judeţul Sălaj", spune Felician Pop, directorul Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Satu Mare.

„Dacă e să-i comparăm stilul actual, Vasile pictează cam ca Henri Rousseau, zis «douanier» (vameşul - n.r.), pictor naiv de geniu. Însă ­s-ar putea ca pe viitor să adopte alte formule de expresie artistică", mai spune Felician Pop.

Vasile Marina este acum în al doilea an la Şcoala Populară de Artă din Satu Mare. Vrea să înveţe tehnicile marilor artişti, chiar dacă până acum nu a ştiut nimic despre ei. „Vasile Marina nu este rezultatul opulenţei", este de părere Vasile Corpodean, directorul Şcolii Populare de Artă din Cluj, prezent şi el la vernisajul expoziţiei tânărului.

Autoportretul „omului de iarbă"

Picturile lui Vasile Marina sunt inspirate de peisajele şi oamenii care-l înconjoară în inima Ţării Oaşului  Foto: Thomas Câmpean



Felician Pop, împreună cu Robert Laszlo, student în anul I la Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai", a făcut chiar un documentar despre Vasile Marina, căruia i-au spus „Autoportretul omului de iarbă".

Autorii îi spun povestea lui Vasile, pe care-l înfăţişează ca pe un tânăr care are alte preocupări decât adolescenţii de vârsta sa. El desenează şi pictează cu mare pasiune pentru forme şi culori. Îşi ia modele tot ce vede în jurul său, de la consătenii săi îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, ieşiţi la joc, în mijlocul satului la vreo sărbătoare, până la vacile care pasc molcome pe dealul din spatele casei sale.

Naivitatea picturii sale se regăseşte şi în candoarea prin care se remarcă tânărul oşean. „Băiatul are o vorbă molcomă, o detaşare de înţelept bătrân şi un bun-simţ cum rar mai găseşti la tinerii de astăzi. Poate de aceea are şi atâţia prieteni de nădejde care-l preţuiesc în primul rând pentru caracterul său. Ei ştiu că Văsâca pictează, că are expoziţii, se bucură pentru succesele lui şi aşteaptă răbdători ca într-o zi, pictorului să-i vină cheful şi să le facă şi lor portretul", se arată în documentarul realizat de Felician Pop.

Talent moştenit de la mama sa

Înclinaţia pentru frumos a moştenit-o de la mama sa, Floare (38 de ani). Şi ea în copilărie desena şi picta frumos. „Pe vremea aia nu se punea accent pe aşa ceva", spune mama artistului naiv.
Tatăl lui Vasile este, şi el, un om simplu.

Lucrează la o fabrică de apă minerală din apropiere. Sora lui, care este acum în clasa a IX-a, îl încurajează şi ea să picteze. Deşi e din Certeze, localitatea devenită faimoasă şi prin vilele răsărite după 1990, cu banii munciţi în străinătate de către localnici, Vasile nu locuieşte într-un astfel de „palat".

"Băiatul are o vorbă molcomă, o detaşare de înţelept bătrân şi un bun-simţ cum rar mai găseşti la tinerii de astăzi."
Felician Pop
director Centru Cultural

„Nu are niciun criteriu, însă are talent brut"

Criticul Vasile Radu nu-i dă mari şanse lui Vasile Marina



Pe lângă cei care-l susţin şi îl promovează pe tânărul artist sunt şi critici care cred că are şanse mici de a ajunge un mare artist. „Naivii au fost mari când au fost făcuţi mari. Depinde cum se ambalează marfa asta, cum exploatează contextul său", este de părere criticul de artă clujean Vasile Radu.

„E clar că trebuie şcolit. Nu are niciun criteriu, însă are talent brut, frust. Este, într-adevăr, în zona artei naive. Are baza de a ajunge ca artiştii culţi, însă îi schimbi echilibrul interior. E un act criminal să te ocupi de copiii aceştia. Ei trebuie să-şi găsească singuri echilibrul, soluţiile proprii. E o fâşie îngustă între un artist naiv şi unul diletant. Naivii sunt originali, pe când diletanţii doar imită arta cultă", mai spune criticul.

Precedentul „micuţa Picasso"

Despre promovarea de care beneficiază Vasile Marina, Vasile Radu spune că mulţi artişti culţi de valoare nu beneficiază de acelaşi tratament.

„E drept că arta nu există în afara succesului public", mai declară criticul de artă. El a dat exemplul Alexandrei Nechita, cunoscută şi sub denumirea de „micuţa Picasso". Mediatizată intensiv, în perioada adolescenţei sale, tânăra americană de origine română era prezentată, la vremea respectivă ca un „miracol", ca o revelaţie artistică.

Criticul Vasile Radu consideră că toată lumea s-a pripit când a evaluat valoarea ca artist a tinerei, pentru că ea se afla doar la începuturile carierei. Potrivit criticului clujean, Alexandra Nechita nu a mai confirmat, pierzându-se printre alţii, în momentul în care a ajuns la universitate.

Îşi desenează numele

Pentru Vasile Marina, literele nu înseamnă nimic. Acestea sunt doar semne care-i fug în faţa ochilor, iar noţiunea de „alfabet" îi este total străină. Nu a reuşit niciodată să le înveţe şi nu ştie să le folosească pentru a-şi semna lucrările.

Cu toate acestea, numele său apare pe tablourile pictate de adolescent, însă el nu şi-l scrie, ci mai degrabă îl desenează, după ce l-au scris alţii. După ce îşi desenează numele, tânărul îl şi pictează în culori, „ca să dea bine în tabloul realizat", povesteşte Vasile Marina.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările