Greşeli frecvente, care trebuie evitate în primele 1.000 de zile de viaţă ale copilului. Cum trebuie hrăniţi micuţii pentru a se dezvolta normal

Primele 1.000 de zile din viaţa unui copil sunt esenţiale pentru dezvoltarea fizică, emoţională şi cognitivă a copilului. Din păcate, mulţi părinţi nu sunt corect informaţi şi fac unele greşeli care pot afecta evoluţia pe termen lung a micuţului. Specialiştii români în pediatrie, psihologie şi nutriţie au lansat o campanie menită să asigure o educare corectă a părinţilor, astfel încât ei să-i poate creşte cât mai sănătos pe copii.

Grija pentru copil nu trebuie să înceapă din prima lui zi de viaţă, ci încă din timpul sarcinii, sppune doctorul Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie. Asta presupune ca viitoarea mămică să aibă o alimentaţie echilibrată şi diversificată, dar nu exagerată, ca să nu se îngraşe prea mult. De asemenea, ea trebuie să ia suplimente alimentare de fier, calciu, vitamine şi acid folic, care vor fi asimilate de făt şi astfel îi va asigura o dezvoltare armonioasă.

Medicul Marin Burlea recomandă naşterea pe cale naturală, care va susţine mai bine sistemul imunitar al copilului. Trecând prin canalul pelvian al mamei, bebeluşul va fi expus la bacterii prietenoase, care se vor dezvolta ulterior în flora lui intestinală.

Tot pentru imunitate este esenţială alăptarea exclusivă timp de cel puţin 6 luni, preferabil continuată şi după diversificare. Laptele matern asigură fierul necesar copilului, dar şi flora bacteriană care îl va feri de alergii şi îl va face mai rezistent la boli şi infecţii. Dacă alăptarea nu este posibilă, medicul recomandă folosirea unei formule de lapte praf specială, în funcţie de vârsta copilui, formulă care este bine să fie îmbogăţită cu fier şi cu probiotice.

O altă greşeală pe care o fac părinţii este folosirea laptelui de vacă în locul unei formule speciale. Laptele de vacă nu trebuie dat unui copil mai mic de 3 ani, pentru că acesta conţine prea multe proteine şi săruri, care îl predipun pe copil la obezitate şi nu îi asigură nutrienţii necesari.

Cum trebuie făcută diversificarea corectă

Diversificarea trebuie începută între 4 luni şi 6 luni, spun experţii. Primele alimente care trebuie introduse treptat sunt supa de zarzavat, carnea de pasăre, piure de legume, fructe, ouă. Esenţial este ca porţiile să fie mici, iar părintele să nu insiste obsesiv ca micuţul să mănânce tot din farfurie. De cele mai multe ori adulţii estimează greşit capacitatea stomacului unui copil şi ajung să-l supraalimenteze, predispunându-l astfel la obezitate sau la tulburări de alimentaţie, care pot duce inclusiv la refuzul oricărui aliment.

Din păcate, obezitatea este în creştere la nivel mondial, inclusiv în România, unde peste 26% din copiii de 8 ani sunt supraponderali, băieţii fiind mai expuşi la acest risc pentru că refuză de obicei să consume fructe. Procentul adulţilor graşi este însă şi mai mare: peste 50% din populaţie, prin urmare ar trebui stabilită o nouă disciplină alimentară pentru întreaga familie, crede Tudor Pop, de la Societatea Română de Gastroenterologie, Hepatologie şi Nutriţie Pediatrică.

Pentru părinţoii obsedaţi de greutatea copilului, experţii spun că un bebeluş normal îşi dublează greutatea până la 4 luni şi o triplează până la 1 an, ulterior ritmul urmând să scadă.

Ce şi cât trebuie să mânânce un copil

Un copil de până la 6 ani ar trebui să mănânce trei mese fixe pe zi şi două gustări. Porţiile să fie mici, iar meniul diversificat. Micul dejun trebuie să conţină lapte, cereale, gustările ar trebuie să cuprindă fructe, prânzul să conţină o supă şi un fel principal, iar cina să fie cât mai uşoară.

Marea greşeală pe care o fac mulţi părinţi din România este transformarea cinei în masa principală a zilei, când se mănâncă paste, pizza, cartofi prăjiţi sau alte alimente greu de digerat. Acestea trebuie evitate seara, iar ultima masă ar fi bine să aibă loc până la ora 8, culcarea copilului urmând să fie stabilită până la ora 10 seara. Şi somnul insuficient afectează dezvoltarea normală a copilului şi îl predispune la obezitate şi diabet, spune Tudor Pop.

Părinţii care au ales să urmeze o dietă exclusiv vegană sau vegetariană nu trebuie să-i oblige şi pe copii s-o adopte. Lipsa proteinelor de provenienţă animală va afecta grav evoluţia normală a copilului, care trebuie să aibă un meniu variat până la vârsta de 18 ani.

Fierul, esenţial pentru creier

Pentru o dezvoltare cognitivă normală a copilului, alimentele pe care le consumă trebuie să fie bogate în fier. Acest meniu trebuie stabilit corect încă de la începutul diversificării, pentru că după vârsta de 3 luni micuţului îşi consumă toate rezervele de fier pe care le-a asimilat în timpul sarcinii. Astfel, o dietă corectă trebuie să conţină multe alimente verzi, carne, peşte, ficat, cereale, ouă şi fructe uscate. Şi laptele matern este foarte bogat în fier, de aceea continuarea alăptării până la vârsta de 1 an sau chiar 2 ani este foarte indicată.

La fel de important ca alimentaţia în primele 1.000 de zile de viaţă ale copilului este ataşamentul format între bebluş şi părinţi şi afecţiunea cu care el este îngrijit. Copilul reţine voci şi mirosuri încă din timpul sarcinii şi poate percepe orice urmă de stres din comportamentul unui adult. Cel mic trebuie tratat cu multă răbdare, pentru că dacă va fi neglijat nu se va dezvolta normal din punct de vedere cognitiv şi emoţional, precizează psihologul Bogdana Bursuc.

Momentele în care este alăptat, la pieptul mamei, vor forma o legătura afectivă puternică. Ulterior, când începe diversificarea, copilul trebuie lăsat să perceapă noile alimente ca pe un joc nou, ca o explorare, nu o corvoadă. Trebuie lăsat să încerce, să refuze, să se joace cu mâncarea, pentru că el doar prin joc poate cunoaşte şi înţelege lumea. Este normal ca un copil să refuze să mănânce un aliment cu care nu a fost familiarizat până atunci. Cu răbdare însă, el va primi şi noutatea care i se oferă, dar nu trebuie să fie presat sau certat.