FOTO Când moda întâlneşte religia
0
Simbolurile religioase şi-au găsit dintotdeauna locul în colecţiile marilor designeri, fie şi numai pentru că o astfel de abordare stilistică atrage atenţia, iscând adesea controverse prin interpretarea personală adusă în faţa lumii.
„Umilinţa şi reţinerea arătate de Papa Francisc din momentul în care a devenit Capul Bisericii Romano-Catolice a influenţat în vreun fel mesajul modei?“, se întreba retoric Suzy Menkes, actualul editor internaţional al revistei „Vogue“, într-un articol din vara anului trecut, pe când era încă editor de modă la „The New York Times“. Observaţia renumitului critic de modă sublinia reîntoarcerea designerilor către religie, ca sursă de inspiraţie, una din tendinţele acestui an, anunţată în prezentarea colecţiei de toamnă-iarnă 2013/2014 a casei italiene Dolce&Gabbana. Cert este că raportarea creatorilor la simboluri religioase are o istorie proprie.
„Kaiser-ul” sau „Papa al modei”, cum este supranumit Karl Lagerfeld, s-a numărat printre primii creatori de modă care au încălcat tabuurile religioase. S-a întâmplat în prezentarea casei de modă Chanel pentru primăvara lui 1993, când modelul Claudia Schiffer a apărut pe podium înveşmântată în „Quran Dress” – (Rochia Coran - n.r.), o ţinută cu un decolteu generos, brodată cu versete din cartea sfântă a musulmanilor.
Rochia Coran, semnată de Karl Lagerfeld şi purtată de Claudia Schiffer
Lagerfeld s-a văzut nevoit să distrugă două astfel de ţinute, după ce casa de modă franceză a fost ameninţată de clericii musulmani cu boicotul şi cu proteste. Creatorul de origine germană s-a scuzat atunci mărturisind că preluase citatul dintr-o carte despre Taj Mahal, convins fiind că este un inofensiv poem de dragoste. Incidentul a funcţionat ca un semnal de avertizare pentru designeri, scrierile în limba arabă, în special cele de inspiraţie religioasă, fiind destul de rar preluate din acel moment.
„Moda ca religie“, revanşa lui Lagerfeld?
Recunoscut pentru îndrăzneala de care dă dovadă nu numai prin creaţiile sale, ci şi datorită declaraţiilor acide şi mult prea sincere, directorul de creaţie al casei de modă Chanel nu a uitat că, în urmă cu 20 de ani, a fost nevoit să-şi ceară ierare pentru a linişti spiritele în lumea islamică. Drept urmare, anul trecut a apărut într-un documentar intitulat „Mode Als Religion“ („Moda ca religie”- n.r.), un proiect care încearcă să prezinte similarităţile dintre persoanele profund religioase şi fanaticii modei.
Ţinuta Christian Lacroix
Filmul regizoarei germane Martina Neuen s-a bazat şi pe concluziile unor cercetări desfăşurate de neurologi, potrivit cărora mecanismele psihologice care motivează un preot şi o pasionată de modă în devotamentul faţă de cultul lor sunt mai asemănătoare decât ar părea la o primă vedere. „Moda are simboluri puternice şi este formată dintr-o comunitate strâns unită. Ea implică ritualuri străvechi şi multă credinţă“, explica Neuen într-un interviu acordat revistei americane „Women’s Wear Daily”.
Gaultier, la graniţa dintre respect şi blasfemie
„Moda este religia şi Vogue este biblia”, aceasta este deviza unui pasionat de tot ceea ce este legat de vasta industrie a modei, aşa cum s-a menţionat şi în documentarul „binecuvântat” de Lagerfeld, iar Coco Chanel a conturat cumva această idee cu zeci de ani în urmă. „Moda nu este ceva care există numai în rochii. Moda este în cer, pe stradă, moda este legată de idei, de viaţă, de tot ceea ce ne înconjoară”, spunea marea doamnă a modei.
Creaţie Jean Paul Gaultier
Iar Jean Paul Gaultier, „copilul teribil al modei”, a părut că aduce un tribut acestei definţii lansate de Coco Chanel, abordând temele religioase cu toată forţa creatoare, în stilul său răzvrătit, provocator. Totuşi, linia dintre respectul cuvenit faţă de un subiect atât de sensibil şi blasfemie este destul de greu de sesizat în colecţiile sale, după cum observa Hilary Alexander, directorul de modă al publicaţiei britanice „The Telegraph”. Acest lucru a fost vizibil şi cu ocazia prezentării de la Paris pentru sezonul primăvară-vară 2007, când Gaultier a şocat prin trimiterile evidente la Fecioara Maria, ca simbol religios, în crearea unei colecţii haute couture vibrante, senzuale.
„Sursă inepuizabilă de inspiraţie, religia a ajuns să fie prezentă în colecţiile marilor case de modă mai degrabă pentru a marca un soi de vanitate şi pentru a desacraliza imaginea religioasă”, este de părere Suzy Menkes, editor internaţional revista „Vogue“.
Din spectacol nu a lipsit una din muzele sale, Dita Von Teese, actriţă şi dansatoare de burlesque, alegere care a dat apă la moară celor convinşi că viziunea lui Gaultier este încă o dovadă de imoralitate şi o încercarea vădită de a scandaliza cu orice preţ. La acel moment, editorul de modă al ziarului britanic „The Guardian“ menţiona că nu-şi închipuie nicio vedetă din lumea showbiz-ului defilând pe covorul roşu în vreuna din ţinutele ieşite din imaginaţia geniului francez.
„Jean Paul Galutier a produs o colecţie frumoasă şi îndrăzneaţă, inspirată de imaginea Fecioarei Maria. (...) Creaţiile sunt incredibile, dar mă îndoiesc de faptul că vreo actriţă ar avea îndrăzneala să îmbrace în public, supusă privirilor critice, o rochie din cele prezentate”, sublinia ironic editorul teama personajelor publice de a-şi asuma un stil vestimentar care să transmită mesaje cu adevărat îndrăzneţe. O excepţie este, însă, cântăreaţa Madonna, care a apelat la Gaultier pentru a-i realiza în repetate rânduri ţinutele de scenă. De referinţă rămâne colaborarea pe care interpreta pop a avut-o cu ingeniosul designer pentru turneul „Blonde Ambition”, din 1990, când Gaultier a creat celebrul sutien conic, din satin roz, piesă care a servit perfect juxtapunerii dintre catolicism şi sexualitate pe care s-a bazat întregul show. Deloc surprinzător, clientă fidelă îi este şi Lady Gaga, la rândul ei o artistă controversată.
Haine monahale pe podium
Temele religioase nu-i sunt străine nici proscrisului John Galliano, care a împletit atmosfera gotică şi simbolurile religioase, îndeosebi crucea, într-o colecţie memorabilă a casei Dior din cadrul Săptămânii Modei Haute Couture de la Paris, în toamna lui 2006. Ironic, un scandal cu miză religioasă a fost şi cel care i-a adus concedierea de la Dior, în martie 2011, urmare a unor afirmaţii antisemite.
La rândul său, Christian Lacroix a încheiat prezentarea haute couture din 2009 la braţ cu propria mireasă inspirată de Fecioara Maria, în colecţia intitulată „Mireasă vs. simbol religios”, situându-se în zona ferită de controverse religioase, graţie unei reprezentări deloc ofensatoare, dovada faptului că poţi atrage atenţia şi fără să tulburi apele.
Prezentare Thom Browne, New York, 2011
Pe aceeaşi linie, designerul american Thom Browne a încercat să aducă un omagiu religiei catolice în care a fost crescut. Iar prezentarea colecţiei sale din cadrul Săptămânii Modei la New York, din luna februarie a anului 2011, a surprins prin aducerea pe catwalk a unor modele deghizate în călugăriţe. Veşmintele de inspiraţie religioasă au fost îndepărtate de „băieţi de altar”, ca parte din show, pentru a dezvălui ţinute sobre, desexualizate, cu trimitere directă la hainele monahale. Inclusiv Alexander McQueen şi-a înscris în palmares o colecţie cu elemente proprii catolicismului, reinterpretate într-o manieră punk de creatoarea Sarah Burton, dincolo de care s-au putut întrezări călugăriţe, cardinali şi papii Bisericii Romano-Catolice.
„Sursă inepuizabilă de inspiraţie, religia a ajuns să fie prezentă în colecţiile marilor case de modă mai degrabă pentru a marca un soi de vanitate şi pentru a desacraliza imaginea religioasă”, aşa cum puncta Suzy Menkes, editorul internaţional al revistei Vogue..
„Oare trăim astăzi cu un simbol golit de putere de către timp şi modă? (...) O cruce care nu are nicio greutate, nu merită să fie purtată”, se întreabă retoric Justin Welby, Arhiepiscop de Canterbury.
Indiferent de motive, moda şi religia se dovedesc a fi o combinaţie explozivă de fiecare dată, cum s-a întâmplat şi anul trecut, de data aceasta în interpretarea designerilor italieni Domenico Dolce şi Stefano Gabbana.
Catedrala bizantină Monreale din Sicilia a fost punctul de referinţă pentru colecţia de toamnă-iarnă 2014 a casei de modă Dolce&Gabbana, iar simbolurile religioase au abundat. Icoane, cruci şi imprimeuri care imită mozaicul cu motive religioase caracteristic catedralei siciliene au redat opulenţa etalată în lăcaşurile sfinte. Mesajul vizual nu a rămas fără replică. Arhiepiscopul de Canterbury, liderul mondial al Bisericii Anglicane, menţiona în prefaţa cărţii „Looking Through the Cross” („Privind dincolo de Cruce”- n.r.), publicată la scurt timp după show-ul D&G, că Sfânta Cruce şi-a pierdut orice semnificaţie în urma trivializării de care se face vinovată şi moda contemporană. „Oare trăim astăzi cu un simbol golit de putere de către timp şi modă? Creştinismul cu o Cruce lipsită de putere este precum Creştinismul fără un tron pentru Cristos sau creştinii fără o aspiraţie. O cruce care nu are nicio greutate nu merită să fie purtată”, preciza Arhiepiscopul Justin Welby.
Se încarcă comentariile...
