Pandemia Covid-19 a prăbuşit încrederea ruşilor în Vladimir Putin şi a aruncat ţara într-o criză economică mai gravă decât cea din 2009

Pandemia Covid-19 a prăbuşit încrederea ruşilor în Vladimir Putin şi a aruncat ţara într-o criză economică mai gravă decât cea din 2009

Preşedintele rus Vladimi Putin echipat cu un costum anti-Covid

Pentru prima dată în douăzeci de ani de guvernare, Vladimir Putin se confruntă simultan cu un pericol triplu: criza economică, cuplată cu pandemia coronavirusului, deprecierea petrolului, principala sursă de venit a statului şi sărăcia reală a majorităţii populaţiei ţării. Pe acest fundal, încrederea ruşilor în Putin a scăzut în luna martie la cel mai scăzut nivel din ultimii 14 ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia se va confrunta cu o fază nouă şi înfricoşătoare a pandemiei. Liderul de la Kremlin a recunoscut lipsa echipamentului medical şi a ordonat guvernului său să crească ratele de producţie.
 
El a extins până pe 11 mai perioada nelucrătoare în Rusia pentru a încetini răspândirea infecţiei de COVID-19. La o videoconferinţă cu guvernatorii de regiuni, liderul rus a mai spus că punctul culminant al epidemiei în ţara sa încă nu a trecut. În mai multe regiuni a fost introdus regimul de carantină, după ce, în ultimele zile, Rusia înregistrează creşteri zilnice record atât în cazul numărului de infecţii noi, cât şi a numărului de decese atribuite noului coronavirus.
 
 Cu încă 72 de decese anunţate marţi, numărul total a ajuns în Rusia la 867, iar numărul infecţiilor a crescut cu 6 411, depăşind 93 de mii. Opoziţia rusă a criticat mereu autorităţile, acuzându-le că ar ascunde adevărata amploare a epidemiei. Tot marţi, Putin a cerut guvernului de la Moscova să-i prezinte în două zile un calendar al elaborării vaccinului contra noului coronavirus, după ce medicul sanitar şef, Anna Popova, a spus că abia la vară se va şti când poate fi gata vaccinul rusesc.
 
Un sondaj realizat de principala casă de sondare a opiniei publice finanţată de statul rus arată că încrederea în preşedintele Vladimir Putin a scăzut în luna martie la cel mai scăzut nivel din ultimii 14 ani.
 
Sondajul, realizat de Centrul de Cercetare al Opiniei Publice (VTsIOM), publicat pe 27 aprilie, arată că procentul celor care îl numesc pe Vladimir Putin când sunt întrebaţi de un politician în care au încredere a scăzut la 28,3 în martie, de la 29 în februarie sau 30,6 în ianuarie.
 
Participanţii la sondaj au fost întrebaţi direct în cine au încredere şi în cine nu au pentru a rezolva probleme de stat. Numele lui Putin nu a fost direct menţionat în întrebare.
 
Valeri Fyodorov, şeful VTsIOM, a declarat pentru Forbes Rusia că participanţii înclină mai mult în a îl numi pe Putin dacă primesc variante multiple de răspuns spre deosebire de un format deschis al sondajului.
 
Scăderea în popularitate a lui Vladimir Putin este una de lungă durată, deşi a câştigat în mod categoric alegerile pentru un al patrulea mandat de preşedinte în 2018.
 
De atunci, Putin şi parlamentarii aliaţi Kremlinului au adoptat o serie de măsuri sociale şi economice controversate care au nemulţumit mulţi ruşi. Printre ele se numără creşterea vârstei de pensionare şi TVA-ului.
 
Ultima mişcare de a amenda Constituţia pentru a îi permite lui Vladimir Putin să candideze pentru al cincilea şi al şaselea mandat după ce îi expiră în 2024 ultimele din seria de câte două mandate consecutive a atras critici din partea unor cetăţeni ruşi.
 
Rezultatele sondajului ar putea fi, de asemenea, afectate de măsurile restrictive adoptate pe fondul pandemiei de coronavirus. Rusia a înregistrat oficial primul caz pe 31 ianuarie şi a introdus rapid unele măsuri precum închiderea frontierei cu China.
 
Odată cu accelerarea pandemiei din aprilie, Putin a anunţat o perioadă lungă de încetare a lucrului, obligând companiile să continue să îşi plătească angajaţii. În 28 aprilie, preşedintele rus a extins această perioadă până la 11 mai.
 
Putin a admis că Rusia se confruntă acum cu o criză economică mai gravă decât recesiunea globală din 2009. Preţurile principalului export al ţării, fundamentul economiei şi bugetului ei, s-au prăbuşit fix atunci când Covid-19 o forţa să intre în carantină. FMI prognozează o contracţie a PIB-ului rusesc cu 5,5% anul acesta. Economiştii de la Institutul Gaidar din Moscova, de orientare liberală, estimează un declin cu 7-12% - ceea ce ar presupune un deficit bugetar chiar mai mare decât estimarea de 6% a băncii centrale a Rusiei.
 
Veniturile de 150 de miliarde de dolari din petrol pe care Rusia le-a direcţionat către Fondul Naţional de Avuţie, conceput pentru zile negre, pot acoperi o parte din deficitul bugetar, însă ele ar putea fi cheltuite mult mai rapid decât este de aşteptat.
 
Pe de altă parte, pachetul de asistenţă pentru pandemie al guvernului echivalează cu mai puţin de 3% din PIB, o proporţie mult mai mică decât în cazul majorităţii economiilor dezvoltate. E destinat în special marilor companii şi mai puţin IMM-urilor şi gospodăriilor, iar o mare parte din sumă provine din scutiri de impozite şi garantări de împrumuturi, iar nu ajutor direct. Aleksei Kudrin, fost ministru de finanţe, a apreciat că 8 milioane de ruşi ar putea rămâne şomeri. Cum două treimi din cetăţeni nu deţin economii, ar putea rezulta suferinţe concrete.
 
Pentru Putin, cele mai noi probleme survin într-un context deja dificil. Câţiva ani de scădere a veniturilor reale urmaţi de majorarea vârstei de pensionare în 2018 i-au erodat deja rata popularităţii. Pandemia expune acum sub-finanţarea cronică a sistemului de sănătate. Preşedintele plănuia să aplaneze vociferările ruşilor pentru un nivel de trai, educaţie şi asistenţă medicală mai bune prin cheltuieli masive pe „proiecte naţionale”, însă recesiunea le va face acum mai costisitoare.
 
Mulţi ruşi au participat săptămâna trecută la proteste virtuale, ataşând clădirilor guvernamentale comentarii furioase într-o aplicaţie cartografică; la Vladikavkaz, în sudul ţării, localnicii au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de pierderea locurilor de muncă. Dar, chiar şi acum, probabilitatea ca asemenea gesturi de opoziţie să escaladeze într-atât încât să-i pericliteze viitorul  lui Putin este slabă; ruşii au demonstrat o capacitate extraordinară de a rezista la greutăţile vieţii.
 
Însă manevra preşedintelui de a schimba regulile pentru a putea participa iar la alegeri în 2024 urmărea parţial să suprime alte manevre din rândul „elitelor”, cele care-l menţin cu adevărat la putere. Oligarhii şi „securo-craţii” care-l privesc drept garant al puterii lor vor pândi orice semn de disipare a autorităţii sale.
 
„Problema este că această criză s-a suprapus deja peste o situaţie destul de instabilă. Este vorba despre stagnarea continuă, cea mai lungă din istoria Rusiei moderne. Timp de 10 ani nivelul mediu de creştere a produsului intern brut este de 1 la sută. Aşa ceva nu s-a întâmplat niciodată. Şi nici faptul că veniturile scad sau stagnează de 7 ani nu s-a mai petrecut. Acum totul merge în scădere – popularitatea regimului, popularitatea preşedintelui şi economia, peste care într-un mod complet teribil s-a suprapus şi pandemia. Situaţia este de aşa natură încât Putin nu mai poate face mişcări bune, fără riscuri. Iar să stai în Valdai şi să apari pe ecran la fiecare patru-cinci zile nu este o opţiune. Lev Gudkov spunea cândva foarte bine că, în situaţia actuală de dominare a statului în sfera informaţiilor, ratingul lui Putin nu are cum să scadă sub 60 la sută, deoarece electoratul nu are alternative la televizor etc. Dar, de fapt, ratingul poate să cadă chiar sub acest nivel, pentru că, pe lângă toate celelalte, încrederea în televiziune scade. Prin urmare, fie trebuie să-şi asume responsabilitatea, fie trebuie să spere că totul va trece cu bine. E posibil să treacă, dar poate şi să explodeze”, susţine Leon Aron, specialist american în problemele Rusiei şi şeful Departamentului de studii ruse de la American Enterprise Institute din Washington.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările