Turcia, în război cu SUA şi UE

Turcia, în război cu SUA şi UE

Sistem anti-rachetă rusesc S-400

Turcia intenţionează să producă în comun cu Rusia rachete S-400, a declarat luni preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, după ce ţara sa a recepţionat săptămâna trecută primele componente pentru aceste sisteme antiaeriene cumpărate din Rusia, în pofida avertismentelor SUA, relatează agenţia Reuters. Ankara şi-a atras şi sancţiunile UE după ce a continut forările pentru gaze în largul Ciprului.

Vorbind la o acţiune de marcare a trei ani de la puciul eşuat împotriva sa, preşedintele turc Recept Erdogan a precizat că livrările de rachete S-400 contractate pentru armata turcă se vor derula până în luna aprilie 2020. ”Obiectivul nostru acum este producţia în comun cu Rusia. O vom face”, a mai spus şeful statului turc.
 
El afirmase anterior că nu crede că Washingtonul va impune sancţiuni Ankarei din cauza achiziţiei de rachete ruseşti, întrucât SUA şi Turcia sunt ”aliaţi strategici”.
 
Statele Unite au ameninţat cu astfel de sancţiuni, evocând concret eliminarea Turciei din programul avionului invizibil F-35. Washingtonul susţine că, dacă acest avion ajunge în dotarea armatei turce, operatorii ruşi care îi vor instrui pe militarii turci să folosească rachetele S-400 ar putea afla secrete tehnologice ale acestui avion.
 
Potrivit Ministerului turc al Apărării, luni a aterizat la o bază militară de lângă Ankara al nouălea avion care a adus în Turcia componente pentru sistemele S-400.
 
Dar Ankara şi-a atrs şi mânia Uniunii Europene, care a decis să reducă finanţarea Turciei din cauza forajelor pentru petrol şi gaze din largul Ciprului, dar ministrul turc de Externe a declarat că această decizie nu va afecta hotărârea Ankarei de a continua activităţile din regiune legate de energie.
 
Potrivit ministerului, incapacitatea Uniunii Europene de a menţiona turcii ciprioţi în deciziile sale luate luni ”a arătat cât de părtinitoare şi partizană este UE în privinţa Ciprului”.
 
UE a suspendat negocierile pentru Acordul Cuprinzător pentru Transporturi Aeriene şi a convenit ca deocamdată să nu mai organizeze Consiliul de Asociere şi alte întâlniri la nivel înalt cu Turcia.
 
Uniunea a susţinut şi o propunere de reducere a asistenţei de pre-aderare a Turciei, în 2020, şi a invitat Banca Europeană pentru Investiţii să îşi reevalueze activităţile de creditare în Turcia, în special a împrumuturilor susţinute de statul turc.
 
”Deciziile nu vor afecta în niciun fel hotărârea ţării noastre de a continua activităţile legate de hidrocarburi din estul Mediteranei”, potrivit unui comunicat al ministerului.
 
Ankara, care susţinute regiunea din nordul Ciprului care s-a separat de restul ţării, a arătat că anumite zona offshore se află sub jurisdicţia Turciei sau a turcilor ciprioţi. Ciprul s-a divizat în 1974, după o invazie turcă determinată de un puci de inspiraţie greacă.
 
Uniunea Europeană a comunicat luni că planurile Turciei privind activităţi de forări exploratorii pe coasta Ciprului sunt îngrijorătoare şi reprezintă o escaladare inacceptabilă a tensiunilor în jurul insulei din Marea Mediterană, informează Reuters.
 
„Intenţia declarată a Turciei de a coordona noi forări exploratorii la nord-est de Cipru reprezintă o îngrijorare majoră”, a informat biroul pentru politică externă al UE într-un comunicat.
 
„Această a doua operaţiune de forări exploratorii, la două luni după începerea activităţilor de foraj la vest de Cipru, reprezintă o escaladare inacceptabilă care încalcă suveranitatea Ciprului”, se precizează în comunicat.
 
Descoperirea unor uriaşe zăcăminte de gaze naturale în regiune, în ultimii ani, a stârnit interese. Cipru a semnat contracte de explorare cu giganţi în domeniul hidrocarburilor ca ENI (Italia), Total (Franţa) sau ExxonMobil (Statele Unite).
 
Însă Cipru, un stat membru UE, îşi exercită autoritatea doar în două trimi din sudul insulei. Partea de nord a insulei este ocupată de Turcia din 1974.

Nicosia a cerut UE să ia măsuri după ce Turcia a trimis două nave să foreze în apele considerate de Cipru ca făcând parte din zona sa economică exclusivă. Ankara susţine în schimb că activităţile sale de prospecţie de gaze sunt în acord cu dreptul internaţional.

Experţii estimează că pe fundul mării, în largul Ciprului, se află depozite de circa 227 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Sâmbătă, guvernul turco-cipriot a propus ambelor părţi să exploreze în comun rezervele offshore.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: