Wess Mitchell, la Bucureşti: China şi Rusia vor să înfrângă Occidentul. Vestul trebuie să recunoască ameninţarea şi să o ia în serios 5

Faptul că Siria a devenit nodul gordian în Orientul Mijlociu e un fapt clar. Bătălia s-a concentrat într-atât de mult pe teren încât formulele de ieşire din încleştare se întrevăd tot mai puţin pe spaţiul diplomatic iar blocajul împinge spre înfruntare directă sau prin intermediari.

După multiple tensionări succesive, ţesătura relaţiilor transatlantice pare să fie supusă acum unui proces de diluare sau, în orice caz, este intrată în penumbra unei ameninţări privind funcţionarea ei corectă în viitor.

În tumultul actual al lumii contemporane – că de turbulenţă e deja prea puţin să vorbim, gradul de tectonicitate şi schimbările fiind dramatice în fiecare zi – iată că se întâmplă şi lucruri pozitive în puzderia de conflicte de diferite generaţii care animă mai toate colţurile lumii.

Elitele politice, care au distrus Libia, şi-au îndeplinit planul. Asta a încercat  un bărbat libian, care s-a fotografiat în diverse locuri din Benghazi în anul 2000, şi a revizuit aceleaşi locaţii, după 18 ani, să arate cu demersul său.

Echilibru fragil (Frágil equilibrio), un film spaniol din 2016, câştigător al premiului Goya în 2017 pentru cel mai bun film documentar, este transpus parţial pe YouTube de publicaţia germană Deutsche Welle, oferindu-ne astfel viziunea sumbră, reală şi intensă a regizorului

Într-un interviu exclusiv acordat jurnalistei Marcela Ganea, Ambasadorul Emiratelor Arabe Unite la Bucureşti, Excelenţa Sa Dr. Ahmed Abdullah Al Matrooshi, a oferit clarificări privind eliberarea portului Hodeidah.

Unul dintre cele mai complicate puncte de divergenţă între SUA şi Turcia a fost închis, cu largul concurs al secretarului de Stat Mike Pompeo şi al secretarului Apărării, James Mattis. La 5 iunie, ministrul de Externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, a convenit cu secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, în legătură cu situaţia din Kurdistanul sirian, continuând înţelegerea convenită cu predecesorul său, Rex Tillerson.

S-au aflat destul de puţine lucruri despre întâlnirea de top de vineri, de la Helsinki, între şeful Statului Major General rus, Valeri Gherasimov, şi comandantul Statelor Majore Întrunite ale Armatei SUA, Joseph Dunford.

Avem un număr impresionant de miniştri cu răspunderi anunţate în domeniul „afacerilor europene“, plus cei desemnaţi să activeze, cât pot şi cât ştiu, pe domeniul finanţelor şi economiei. Plus, un grup compact de europarlamentari definiţi prin venitul lor de 7.500 de euro lunar, neimpozabil.

Faptul că a crescut dramatic tectonicitatea lumii pe care o trăim e un fapt deja acceptat. Totul din reperele cu care ne-am obişnuit în ultimii 30 de ani pare să se prăbuşească, referinţele să se relativizeze, regulile să se estompeze sau să nu mai conteze. O lume intrată în vrie, într-o coborâre accelerată spre haos, impredictibilitate şi tot mai aproape de război.

Deschidem astăzi o rubrică nouă în cadrul paginii LARICS, intitulată „Falsurile lunii“. Cititorul va avea la dispoziţie un set de ştiri false (fake news) selectate din presa din România sau cea internaţională, relevante pentru tendinţele şi stilurile de manipulare publică. Vor fi indicate cu precădere manierele şi tehnicile de falsificare. Rubrica se adresează publicului larg şi are rol propedeutic şi educativ.

Aşa ceva nu s-a mai întâmplat în relaţiile dintre aliaţii euro-atlantici de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial. S-a ajuns la gesturi ieşite din uzanţa relaţiilor diplomatice, se schimbă raporturile de putere între membrii Alianţei Atlanticului de Nord, scandalul între SUA şi aliaţii săi europeni creşte constant, în ritmul în care Trump găseşte cuvinte de laudă în exces pentru a-l curta pe Kim Jong-un, noul său posibil prieten şi aliat.

Cât de bogat trebuie să fii pentru a scăpa de Fisc? Cât de rapid poţi obţine un paşaport care să-ţi ofere o posibilitate suplimentară de negociere a libertăţii şi, în orice caz, şansa transferurilor „curate“ a banilor pe care i-ai trimis preventiv din ţara de origine către prieteni sau societăţi-paravan specializate în stocarea de fonduri pe perioade limitate contra unor taxe enorme?

Şefii agenţiilor de informaţii din Marea Britanie şi Germania, precum şi oficialii de securitate din NATO şi UE, au identificat Moscova ca fiind prima sursă de ameninţări hibride, citând încercările de a manipula alegerile, de a fura date sensibile, de a declanşa o lovitură de stat în Muntenegru sau de a utiliza gaz neurotoxic împotriva adversarilor.

Acordul nuclear iranian, mutarea ambasadei SUA la Ierusalim sau situaţia din Siria au ţinut capul de afiş privind principalele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, o regiune însă marcată de multe alte crize, unele dintre ele cel puţin la fel de complexe precum cele enumerate anterior, aşa cum este cazul crizei din Yemen.

Am prezentat hărţile imaginate de ideologii britanici şi americani care au fundamentat o viziuneasupra lumii pe baza căreia s-au articulat politicile specifice secolului trecut şi care, indubitabil, continuă să influenţeze şcoli de gândire contemporane, politice, economice şi militare.

Marii jucători de putere ai lumii (împreună cu brokerii lor specializaţi) se mută rapid într-o altă cale, acolo unde să nu se mai împiedice de toţi sărăntocii şi să nu mai trebuiască să joace prea multe ore pe zi piesa democraţiei suverane.

În Uniunea Europeană, se poartă statul care îşi abandonează frontierele şi naţiunea care îşi peţeşte înlocuitorii. În Israel, nu.

Lucrurile încep să se precipite, conflictul israelo-palestinian internaţionalizându-se rapid, mulţi dintre actorii puternici şi influenţi de pe scena politică mondială (sau unii care aspiră la acest statut) folosind din plin prilejul pentru a-şi regla dispute mai vechi privind teritoriile, spaţiile sau sursele de influenţă regională sau globală.

Lumea se schimbă, iar modul în care se schimbă priveşte şi statele mai mari, şi statele mai mici, ba chiar şi statele cu pretenţii de superputere şi mare putere. Nimeni nu este scutit, nici Republica Moldova, nici România, nici Rusia. Ba nici măcar SUA, odată ce, la un anumit punct, ea ar putea realiza contra-performanţa de a coaliza împotriva ei, într-o formula coerentă, restul puterilor lumii.

Din păcate, nu e vorba de fake news. Chiar despre asta este vorba şi, în imediat, decidenţii noştri politici se vor confrunta cu un moment dificil, acela al unei alegeri cu costuri multiple şi care vor genera oricum efecte majore de turbulenţă. Înspre toate orizonturile.

Semnalez şi eu că rămăşiţele pământeşti ale celor 20 de creştini copţi egipteni decapitaţi în 2015, în Libia, de gruparea Stat Islamic au fost aduse la începutul acestei săptămâni cu avionul la Cairo.