Alegeri legislative în Spania: conservatorii câştigă, dar sunt departe de majoritate, la fel ca şi o posibilă coaliţie de stânga

Alegeri legislative în Spania: conservatorii câştigă, dar sunt departe de majoritate, la fel ca şi o posibilă coaliţie de stânga

Premierul conservator Mariano Rajoy şi liderul Podemos,  Pablo Iglesias

Spaniolii au fost chemaţi duminică la urne pentru a decide dacă dreapta va rămâne la putere sau se va produce o schimbare. Rezultatele alegerilor nu au clarificat situaţia politică din ţară: nici partidul de guvernare şi nici cele două mari partide de stânga nu pot forma o majoritate în legislativul spaniol.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE 06.00 Rezultatele oficiale ale alegerilor de duminică nu clarifică situaţia politică încurcată din Spania. 

Cu 28,7% din voturi, la fel ca la alegerile din decembrie, Partidul Popular a obţinut 137 de mandate în legislativul spaniol. Socialiştii şi formaţiunea de stângă Podemos au făcut rocadă faţă de rezultatele din exit-poluri, obţinând 85 (22,6% din voturi), respectiv 71 de mandate (21,1%). Partidul Ciudadamos a obţinut 32 de mandate, fiind votat de 13% dintre alegători, iar cinci alte partide regionale au obţinut restul de 25 de mandate.

Niciunul dintre partide nu a reuşit să obţină majoritatea de 176 de mandate, aşa că partidele vor reveni la masa negocierilor pentru a forma o coaliţie de guvernare.

Astfel, faţă de previziunile exit-poluri, dispare posibilitatea formării unei coaliţii de guvernare doar din socialişti şi Podemos, cele două formaţiuni având împreună 156 de mandate.

Perspectivele Partidului Popular sunt şi ele extrem de limitate, dacă nu vor dori o coaliţie cu unul dintre partidele de stânga: nu pot forma o majoritate doar cu Ciudadamos, iar 17 din cele 25 de mandate obţinute de formaţiuni regionale au revenit unor partide catalane pro-independenţă.

UPDATE 21.30 Conservatorii sunt pe primul loc după alegerile legislative anticipate din Spania, însă formaţiunile de stânga Podemos şi Partidul Conservator au obţinut majoritatea, dacă vor reuşi să formeze o alianţă, arată sondajele la ieşirea de la urne citate de AFP.
 
Exit-pollurile arată că Partidul Popular al premierului în exerciţiu Mariano Rajoy a obţinut între 117 şi 121 de mandate din total de 350. Alianţa Unidos Podemos va avea între 91 şi 95 de mandate, iar Partidul Socialist maxim 85.
 
În decembrie, la scrutinul precedent, spaniolii s-au pronunţat deja pentru o schimbare, pedepsind cele două mari partide care dictau viaţa democrată a ţării de peste 30 de ani.
 
Partidul Popular, al şefului Guvernului conservator în exerciţiu, Mariano Rajoy, a pierdut atunci majoritatea absolută şi a obţinut numai 28,7% dintre sufragii.
 
Partidul Socialist a înregistrat cel mai slab rezultat din istoria sa, deşi a ocupat a doua poziţie. Formaţiunea a pierdut mandate în faţa a două mişcări noi: Podemos şi liberalii din Ciudadanos.
 
Dar, pe parcursul ultimelor şase luni, suflul nou dat de sosirea în Parlament a deputaţilor tineri cu cămăşi mânecă scurtă sau blugi s-a transformat în blocaj. Nimeni nu a vrut să investească un nou Guvern al lui Rajoy, a cărui formaţiune a fost implicată în numeroase scandaluri de corupţie.
 
Iar socialiştii şi Podemos nu au reuşit să ajungă la un acord pentru o alianţă ce ar fi putut, cu susţinerea partidelor mici regionale – naţionaliste sau separatiste – să permită formarea unui alt cabinet.
 
În aceste condiţii, a patra economie din Zona euro este condusă din luna decembrie de un Guvern demisionar, care nu se poate ocupa decât de afacerile curente şi care nu are dreptul să aprobe nicio cheltuială sau reformă nouă.
 
Acest blocaj l-a determinat pe regele Felipe al VI-lea să convoace alegeri anticipate.
 
Campania electorală s-a concentrat în special pe conservatorii din coaliţia Unidos Podemos, formată din Podemos şi partidul Izquierda Unida (Stânga Unită, ecolog-comunist), un duel care a exclus, practic, Partidul Socialist.
 
Rajoy şi-a concentrat campania pe necesitatea continuării reformelor, care vor asigura continuarea creşterii economice, din punctul său de vedere.
 
Podemos, aliat al grecilor din Syriza, se prezintă încă de la formare, în 2014, drept o portavoce a săracilor, care nu se mai simt reprezentaţi de o clasă politică privită drept prea coruptă sau prea îndepărtată.
 
Din 2011, conservatorii au adoptat o reformă ultraliberală a Codului Muncii şi au impus o cură de austeritate draconică în ţară, reducând ajutoarele sociale. Creşterea economică a atins 3,2% din PIB în 2015. Cu toate acestea, rata şomajului este de 21%, inegalităţile sunt accentuate, iar 22% dintre spanioli sunt ameninţaţi de sărăcie.
 


 

În decembrie, spaniolii se pronunţaseră deja pentru o schimbare, sancţionând cele două mari partide care dau tonul pe scena politică a ţării de peste 30 de ani, otează AFP, preluată de agerpres.ro.
 
Partidul Popular, al premierului guvernului conservator Mariano Rajoy, a pierdut majoritatea absolută, obţinând 28,7% din sufragii, chiar dacă a ajuns primul la linia de sosire. El este în continuare favorit pentru aceste alegeri.
 
Partidul Socialist înregistrase cel mai slab rezultat din istoria sa, clasându-se pe poziţia a doua. A trebuit să cedeze locuri în parlament pentru două formaţiuni: Podemos şi Ciudadanos.
 
În ultimele şase luni, tinerii deputaţi veniţi în parlament au impus un suflu nou şi nimeni nu a dorit să învestească un nou guvern al lui Mariano Rajoy, a cărui formaţiune a fost implicată în numeroase scandaluri de corupţie.
 
Nici partidele adversare ale stângii — socialiştii şi Podemos — nu au reuşit să se înţeleagă pentru a încheia o alianţă care ar fi putut, cu sprijinul micilor partide regionale, naţionaliste şi separatiste, să formeze un alt guvern.
 
A patra economie a zonei euro este deci condusă de un guvern care nu poate să rezolve decât probleme curente şi nu are dreptul să angajeze nicio cheltuială sau reformă.
 
Regele Felipe al VI-lea a trebuit să convoace noi alegeri.
 
Unii alegători, dezamăgiţi de disputele dintre partide, ar putea să nu se mai ducă la urne, în timp ce pentru unii vacanţa a început deja.
 
Dacă mulţi vor prefera plaja în locul cabinelor de vot, Partidul Popular ar putea ieşi întărit pentru că în Spania absenteiştii sunt mai degrabă de stânga, potrivit institutelor de sondare.
 
Campania opune în special conservatorilor coaliţia Unidos Podemos, formată din Podemos şi partidul Izquierda Unida (stânga unită, ecologisto-comunistă), duel din care, de fapt, este îndepărtat Partidul Socialist.
 
Mariano Rajoy (61 de ani), la putere din 2011, i-a invitat pe alegătorii "moderaţi" să i se alăture pentru a bara calea "extremiştilor, populiştilor şi radicalilor" din Podemos.
 
"Nu este cel mai bun moment pentru experimente", declarase el vineri, după anunţarea Brexit-ului. Rajoy şi-a concentrat campania pe necesitatea continuării reformelor, care ar păstra — potrivit lui — creşterea economică regăsită.
 
Din 2011, conservatorii au adoptat o reformă ultraliberală a Codului muncii şi au impus ţării o cură de austeritate draconică, dorită de Comisia Europeană şi care reduce ajutoarele pentru persoanele defavorizate.
 
Creşterea a atins 3,2% din PIB în 2015. Dar dacă şomajul a scăzut cu adevărat, el este totuşi de 21%. Inegalităţile sociale au crescut şi 22% dintre spanioli sunt ameninţaţi de sărăcie.
 
Podemos, de aceeaşi factură cu Syriza din Grecia, şi-a asumat de la crearea sa în 2014 rolul de purtător de cuvânt al celor care nu se mai simt reprezentaţi de o clasă politică estimată ca fiind prea coruptă sau îndepărtată de necazurile oamenilor.
 
Potrivit sondajelor, Unidos Podemos are şanse de a trece de pe locul al treilea pe al doilea, imediat după dreapta, depăşind Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), confruntat cu o criză de identitate.
 
Pe reţelele de socializare, susţinătorii acestora pledau sâmbătă seara pentru "Breyxit', referindu-se la cel de-al doilea nume de familie al lui Mariano Rajoy, Brey. 
 
Extrema-stângă, aşteptată să devină o forţă politică după aceste alegeri
 
Partidul anti-austeritate Podemos este de aşteptat să obţină câştiguri mari în alegerile parlamentare anticipate din Spania duminică, zdruncinând din nou lumea politică a Europei după ce Marea Britanie a votat să părăsească Uniunea Europeană, comentează Reuters, preluată de agerpres.ro. 
 
 Ultimele alegeri din decembrie au schimbat modelul de 40 de ani al unor majorităţi stabile conservatoare sau socialiste şi nu au reuşit să producă un guvern viabil, în timp ce asupra partidelor tradiţionale s-au răsfrânt resentimente crescânde ca urmare a unei crize economice şi serii de scandaluri de corupţie.
 
Sondajele sugerează că parlamentul ce va rezulta de această dată va fi la fel de fragmentat ca şi cel anterior, cu patru mari partide şi şase regionale mai mici câştigând locuri în legislativul de 350 şi niciunul dintre ele aproape de o majoritate.
 
Partidul Popular (PP) de centru-dreapta pare să fie din nou cea mai mare formaţiune, cu aproximativ 120 de locuri, dar cel mai potenţial partener de coaliţie, liberalii Ciudadanos ("Cetăţenii"), pare probabil să obţină doar aproximativ 40 de locuri, lăsându-le departe de cele 176 necesare pentru o majoritate absolută.
 
Cu toate acestea, progresul Unidos Podemos ( "Împreună putem"), o alianţă de extremă-stângă condusă de Podemos, ar putea teoretic oferi o cale de ieşire, notează Reuters.
 
Cele 90 de locuri de aşteptat să le câştige, combinate cu aproximativ 80 pentru Partidul Socialist (PSOE), ar fi aproape de o majoritate. Sprijinul din partea unora dintre partidele regionale ar putea apoi să le permită să formeze un guvern.
 
Mulţi analişti cred totuşi că Partidul Socialist vechi de 137 de ani ar prefera să formeze o "mare coaliţie" cu Partidul Popular al actualului prim-ministru în exerciţiu Mariano Rajoy sau să ofere un sprijin pasiv unui guvern PP minoritar, mai degrabă decât cu un grup care îi ameninţă existenţa.
 
Situaţia are ecouri din Grecia, unde un partid înfiinţat demult de centru-stânga, PASOK, s-a alăturat unui guvern condus de conservatori în 2012, iar ulterior a ajuns în situaţia de a fi umilit prin venirea la putere a partidului de extremă-stângă SYRIZA, apropiat de Podemos.
 
După votul Marii Britanii de a părăsi UE, prim-ministrul grec Alexis Tsipras, lider al SYRIZA, şi liderul Podemos Pablo Iglesias au cerut o relansare a Uniunii Europene bazată pe îmbunătăţirea democraţiei, protecţie socială şi solidaritate.
 
"Este o veste proastă pentru viitorul Europei. Suntem foarte îngrijoraţi de decizia poporului britanic. Şi credem că avem nevoie să reconstruim o altă idee a Europei bazată pe drepturi sociale şi drepturi ale omului", a declarat Iglesias jurnaliştilor vineri în timp ce şi-a închis campania.
 
Nu este clar ce impact îl va avea rezultatul referendumului britanic asupra alegerilor spaniole. Unii analişti afirmă că spaniolii ar putea opta pentru o "opţiune sigură", prin susţinerea PP şi PSOE tradiţional dominante, în timp ce alţii spun că este probabil să se traducă printr-un impuls pentru insurgenţii Podemos, mai notează Reuters.
 
Există de asemenea îndoieli cu privire la cât de mulţi spanioli se vor duce din nou la vot, la şase luni după alegeri care au produs numai certuri politice, şi cu vacanţa de vară care a început. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările