Prezidenţiale din Belarus. Preşedintele Lukaşenko îşi sperie concetăţenii cu o revoluţie rusă. Ce mesaj a transmis candidata opoziţiei

Preşedintele Aleksandr Lukaşenko conduce cu o mână de fier Belarusul de 26 de ani

Un vot anticipat a început marţi, în Belarus, în vederea alegerilor prezidenţiale de duminică, un scrutin în care preşedintele autoritarist în exerciţiu Aleksandr Lukaşenko o înfruntă pe Svetlana Tihanovskaia, o opozantă necunoscută în urmă cu câteva luni. Ultimul dictor al Europei a acuzat marţi Moscova că a minţit în privinţa mercenarilor ruşi din Belarus şi a acuzat faptul că se încearcă pornirea unei revoluţii în ţara sa.

Campania a fost marcată de adunări de o amploare istorică în favoarea candidatei Svetlana Tihanovskaia, în vârstă de 37 de ani, principala rivală a lui Lukaşenko, în vârstă de 65, de ani, care candidează la al şaselea mandat şi care susţine marţi un discurs anual adresat naţiunii.

Potrivit Comisiei Electorale, 5.767 de secţii de vor s-au deschis pentru alegătorii din această republică sovietică cu 9,4 milioane de locuitori, care nu se pot deplasa duminică la urne.

Opoziţia şi numeroşi observatori independenţi se tem însă că acest vot anticipat poate conduce la fraude.

Din acest motiv, Svetlana Tihanovskaia şi-a îndemnat susţinătorii să voteze doar duminică, de preferinţă la sfârşitul zilei, pentru a evita manipulările.

Ea şi-a îndemnat susţinătorii să poarte o brăţară albă în timp ce votează, pentru a facilita numărarea voturilor.

Tihanovskaia, care l-a înlocuit drept candidată pe soţul său, arestat, Serghei Tihanoveski, un video-blogger împotriva puterii, şi-a mai îndemnat susţinătorii să se ducă să observe scrutinul.

În mod oficial din cauza epidemiei covid-19, autorităţile belaruse au limitat numărul observatorilor prezenţi în secţiile de votare.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu particopă la observarea scuritnului - o premieră într-un scrutin naţional în Belarus din 2001, din cauză că nu a primit o invitaţie oficială la timp.

Rezultatele ultimelor patru scrutine prezidenţiale belaruse nu au fost recunoscute ca echitabile de către observatorii OSCE.

În cazul unei victorii, Svetlana Tihanovska, o fostă profesoară de engleză, a promis să elibereze ”deţinuţii politici”, o reformă constituţională şi noi alegeri.

În urma unei mobilizări a opoziţiei, mai mulţi potenţiali rivali ai lui Lukaşenko au fost arestaţi.

Autorităţile au arestat la 29 iulie 33 de ruşi din cadrul grupului paramilitar Wagner, apropiat preşedintelui rus Vladimir Putin, pe care-i acuză de faptul că au vrut să organizeze revolte împreună cu opoziţia.

Preşedintele Belarusului, Alexandr Lukaşenko, în cadrul unei adresări către popor, a declarant că Federaţia Rusă nu mai are relaţii „frăţeşti” cu Belarusul, ci relaţii de simpli „parteneri”. Totodată, Lukaşenko a subliniat că Rusia rămâne aliatul cel mai apropiat al Minskului, transmite Kommersant.

    „Rusia întotdeauna a fost, este şi va rămâne cel mai apropiat aliat al nostru, indiferent cine ar fi la putere în Belarus sau Rusia. Acesta este un factor invincibil, înrădăcinat adânc în popoarele noastre, chiar dacă a schimbat relaţiile frăţeşti cu noi pe unele de parteneri”, a declarat Lukaşenko.

Preşedintele Belarusului, Alexander Lukaşenko, a acuzat marţi Moscova că a minţit în privinţa mercenarilor ruşi din Belarus şi a acuzat faptul că se încearcă pornirea unei revoluţii în ţara sa, transmite Reuters.

Amintim că, îngrijorările lui Lukaşnko au început încă de săptămâna trecută, când autorităţile din Belarus au arestat peste 30 de mercenari ruşi din compania Wagner, care au fost folosiţi şi în Ucraina, fiind botezaţi „omuleţii verzi” deoarece nu aveau însemne pe echipamentele militare.

Autorităţile de la Minsk au declarat după arestarea mercenarilor că peste 200 de ruşi au intrat în ţară pentru a destabiliza Belarus înainte de alegerile prezidenţiale din august. Trupe de mercenari sunt folosite de Rusia pe scară largă în Siria şi Libia.

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, se confruntă cu proteste masive şi are dispute cu Rusia, în contextul în care încearcă să obţină un nou mandat. Din această cauză, acesta ar putea folosi aşa-zisa invazie ca manevră politică împotriva opoziţiei.

În ultimele zile, liderul regimului de la Minsk a vizitat baze militare şi ale forţelor de ordine publică, cerându-le autorităţilor să nu permită proteste de stradă. Mesajul adresat opoziţiei a fost clar: să se gândească de două ori înainte de a contesta rezultatul scrutinului prezidenţial din 9 august. Totuşi, tacticile de intimidare nu par să fi oprit mitingurile opoziţiei.