La ce să se aştepte Ucraina după summitul Putin-Biden? | INFOGRAFIE

La ce să se aştepte Ucraina după summitul Putin-Biden? | INFOGRAFIE

Vladimit Putin a vorbit cu Biden de la reşedinţa sa de la Soci

O singură conversaţie telefonică nu va pune capăt acestei crize. Totul depinde acum de ceea ce Putin ia din această discuţie şi de semnalele pe care le primeşte şi le trimite, în zilele şi, poate, în săptămânile scurte care urmează, susţin analiştii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Discuţia online de două ore, de marţi, dintre preşedintele american Joe Biden şi omologul său rus Vladimir Putin s-a încheiat fără o concluzie clară. Părţile şi-au reiterat poziţiile faţă de Ucraina. Iar presa internaţională se întreabă ce se va schimba pentru Ucraina de acum încolo şi ce se  întâmpla dacă Kremlinul va alege calea militară. Potrivit unui comunicat al Casei Albe, preşedintele Statelor Unite şi-a ameninţat interlocutorul cu sancţiuni economice în cazul unei intervenţii militare în Ucraina. Joe Biden „a precizat limpede că Statele Unite şi aliaţii săi vor răspunde cu măsuri severe, economice şi de altă natură, în cazul unei escaladări militare”. Măsurile posibile includ restricţii privind convertirea rublelor în valute străine de către băncile Rusiei sau chiar deconectarea Rusiei de la sistemul global de plăţi financiare Swift. 
 
 Vorbind de la reşedinţa sa din Soci, Putin a cerut asigurări că Ucraina nu se va alătura NATO şi că aprofundarea cooperării informale a Kievului cu alianţa militară occidentală va fi oprită. Biden i-a răspuns că nicio ţară nu poate bloca drumul Ucrainei către aderarea la NATO, şi-a reiterat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi a cerut detensionarea şi revenirea la diplomaţie. Una din serioasele sancţiuni economice, deja luată în considerare de mai multe ori din 2014 încoace, ar fi aceea ca Rusia să fie exclusă din sistemul internaţional de plăţi electronice SWIFT. 
 
Asta însă ar putea penaliza indirect şi multe firme occidentale care au afaceri în curs cu entităţi ruseşti.  Administraţia Biden este de asemenea decisă să menţină presiunea şi asupra noului guvern german al lui Olaf Scholz, care a intrat în funcţiune miercuri, 8 decembrie. Potrivit agenţiei Bloomberg, administraţia Biden caută să obţină un angajament din partea guvernului german de a opri proiectul conductei Nord Stream 2 în cazul unei ofensive ruse împotriva Ucrainei. După discuţia cu Putin, Biden i-a sunat pe liderii Franţei, Marii Britanii, Germaniei şi Italiei pentru a-i informa, iar astăzi va avea o convorbire telefonică cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe aceeaşi temă. 
 
Fiecare a rămas în spatele „liniilor sale roşii“
 
„Courrier International” estimează că fiecare dintre cei doi lideri a rămas baricadat în spatele „liniei sale roşii“, iar The New York Times“ notează că criza ucrainiană nu este acum mai aproape de a fi rezolvată, părţile neindicând că au fost realizate progrese, a fost mai curând o întâlnire de poziţionare. Putin rămâne ferm pe poziţiile sale, partea rusă acuzând Occidentul că poartă vina pentru situaţia creată, prin faptul că şi-a întărit prezenţa şi capabilităţile militare în regiune.
 
Chiar şi americanii admit în mod neoficial că aceste măsuri ar putea să nu fie suficiente pentru a-l descuraja pe Putin. Diplomatul Kurt Volker, fost reprezentant special al SUA în Ucraina, nu crede în „diplomaţia din culise” cu Vladimir Putin.
 
„Rusiei îi place să creeze incertitudine şi instabilitate. Primul obiectiv rusesc este crearea unei poziţii de forţă. Apoi, răspândeşte idei despre ce concesii ar trebui să i se facă, pentru ca să nu atace. În fine, trebuie spus că Putin este foarte abil şi serios”.
 
Nu ştim care ar fi obiectivul ruşilor, în cazul unei operaţii militare. Orice este posibil: să ocupe regiunile Doneţk şi Lugansk sau să pună mâna pe rezervoarele de apă din nordul Crimeei, care alimentau peninsula şi care au fost tăiate de ucraineni. Ar putea fi şi răsturnarea guvernului de la Kiev şi înlocuirea lui Volodimir Zelenski cu un pro-rus. Dar scopul general este de a menţine influenţa asupra dezvoltării Ucrainei”.
 
„Probabil că nimeni nu a contat pe concesii de la Vladimir Putin. După conversaţia dintre preşedintele rus şi Joe Biden, a devenit şi mai clar că acesta este gata să atace Ucraina şi să slăbească NATO“, scrie Jerzy Gaszczyński într-o rubrică pentru ziarul polonez Rzeczpospolita .
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările